Am stins lumina si m-am bagat in patul feciorelnic.
Chiar cand incepusem sa alunec incet pe toboganul catre vis, aud pasi sub fereastra. Pasi mici, usori, care fosneau frunzele uscate de palmier.
Tre sa fie catzelusul ala negru. Iar n-are somn.
M-am intors pe partea cealalta.
Dupa cateva secunde, pasii s-au inmultit. Se invarteau in jurul casei.
Nu auzeam foarte clar, ca zgomotul ventilatorului acoperea exact frecventa aia care m-ar fi ajutat sa decriptez natura sunetului. Si mi-era lene sa ma ridic.
Oare ne-au invadat catzelusii negri?
Cand fosgaiala a devenit mult prea sonora ca sa mai poata fi luata la misto m-am dat jos din pat, am aprins lumina, am oprit ventilatorul si m-am ciulit.
A, e ploaia.
15 octombrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
14 pareri:
Ce om frumos esti tu, Bradut...nici nu stii cat bine faci. Multumesc..
citeam si imi imaginam fie vreun trib in vreo procesiune in jurul casutei de pe plaja, fie vreun neam intreg de vietati micute si neprietenoase, cu mai multe sau mai putine picioruse :P
chiar, sunt foarte curioasa :
sunt acolo multe zburatoare, gandacei sau gandaci, paianjeni si alte lighioane de gen?
(eu sunt o salbatica de oras, crescuta intre betoane, deci e important sa stiu cum arata paradisul din poze si in realitate)
multumesc
@asmodee: multumesc. sper.
@zuzu: depinde cum si unde nimeresti. lighioane sunt peste tot, chiar si in Romania. aici - din fericire - nu sunt nici macar tzantzari. as a rule of thumb: animalelor le este mai frica de noi decat ne este noua de ele, deci stau pitite sau se muta in alta parte.
stiu, stiu, am inceput sa vad lacuste king size chiar si in Brasov, ceea ce...in sfarsit, e o chestie noua
si tot traiam cu speranta ca in paradise din astea ca cel unde te-ai mutat tu nu e nici urma de balauri si insecte, de aceea vroiam sa ma asigur :P
acum ca m-am linistit, ma gandesc sa strang bani de-o mini vacanta
Ma Bradut, da` o bere cand dracu` mai bem si noi? C-au trecut mii de ani.
Nu faci bine!
faci lumea cu capu'.
Sunt fiert de cand au inceput sa apara fotografiile si sa scrii despre loc!
Prietene, blogul asta e pastila de vis de care am nevoie in diminetile mizere de Bucuresti, ce-mi dau energia necesara de a merge mai departe. De cateva zile citesc cu mare placere posturile tale si le fac forword celor care inca cred ca mai pot face ceva...
keep going.
Imi place cum scrii si despre ce scrii. Pentru ca nu te-am urmarit de la inceput, sunt curioasa: de ce tocmai Koh Samui? E un loc destul de aglomerat, turistic. Bine, depinde in ce parte a insulei stai, e drept :-) Oricum, felicitari pentru curaj.
Bradut...vreau si eu sa vin. And i really mean it ( da, in felul ala rational..) :). So, ajuta-ma cu ceva detalii de contact, te rog..
ce chestie...ploua si la tine...
:) mi-am amintit de kafka tamura si prima lui seara in inima padurii. dupa iluminare oare mai scrii pe blog? :)
e genial tot ce faci! am regasit in ce scrii multe din lucrurile pe care mi le doresc si eu. de mult visez la experientele pe care tu acum le traiesti. poate candva voi avea si eu curajul sa plec... pana atunci invat din experienta ta. ma bucur stiind ca o sa treaca zilele in care tu stai linistit sub un palmier, te rasfata soarele si frumusetea naturii, iar eu de aici din romania am sansa sa ma teleportez in thailanda si pot sa visez citind jurnalul tau de calatorie. Cu drag, Lex
Felicitari pentru hotararea de a pleca in lume!
am citit articolul lui exarhu din EvZ, si m-am mirat ca (mai) exista oameni ca tine. .asta incerc sa fac si eu, sper ca la sfarsitul anului viitor sa am resursele pt a renunta (cel putin temporar) la birou, trafic, haos, stress, bucuresti, romania. felicitari.
Trimiteți un comentariu