30 iulie 2009

24 iulie 2009

21 iulie 2009

Cuvantul care indexeaza (sau cum sa faci trafic pe net for dummies)




De la infiintarea sa in februarie 2007, acest blog nu a avut niciodata mai mult de - sa zicem - 6-700 de vizite pe zi. Si asta in zilele foarte bune. Media a stat undeva pe la 250-300 zilnic, cu suisuri si coborasuri. Pana duminica.

Tot de la infiintarea sa in februarie 2007, m-am ferit sa folosesc cuvinte cu pu si pi. Pana duminica.

Si tot de la infiintarea sa in februarie 2007, blogul cu pricina a intrat, incet-incet, in atentia si blogroll-ul unor persoane inteligente si salubre, fapt care ma onoreaza. Tot pana duminica.

Ei bine, duminica am publicat primul post in care aparea, explicit si repetitiv, cuvantul "pula". Nu zic, am facut-o intentionat, sa vad daca prinde la public. Rezultatul il vedeti mai sus, in print-screen-ul dupa Google Analytics. Peste 1000 de vizite. Si asta multumita unui generos link pus de bine cotatul blogger Fulgerica, sub eticheta [interesant/fun]. Dar si unui varf de cautari din Google.

Ei, nu va ganditi ca Fulgerica mi-a dedicat o recenzie. Nu. Articolul cu pricina e recomandat alaturi de niste rusi care fac sporturi extreme, un camion trecut pe rosu si, se putea?, un cantec nepublicat al lui Michael.

Faza cea mai graitoare e ca, pe vizitele trimise de Fulgerica, bounce rate-ul e de 83%. Adica au dat click pe link, au intrat si au iesit in primele 10 secunde. Prea mult de citit?

Pe bune si fara mishto, vreau sa-i multumesc lui Fulgerica pentru recomandare. Ma enerveaza doar ca, din cate posturi - unele mai inteligente, unele mai cretine - am pus pe blogul asta, n-am intrat in atentia marilor bloggeri pana cand n-am zis cuvantul magic, care deschide portile grele ale zelistului si-l face pe Google mai atent: pula.

19 iulie 2009

Doua cuvinte despre poporul roman

Cand, la o masa in familie, viitorul socru i-a pus in vedere ca ar trebui s-o ia in casatorie pe Mihaela, Doru a spus atat: "pula mea..." Si a luat-o de nevasta.

La primarie, cand l-a intrebat ofiterul de stare civila "...iei in casatorie pe cetateana Mihaela B?", era cat pe ce sa dea acelasi raspuns. S-a oprit la timp.

Dupa o vreme, Mihaela a ramas insarcinata. La aflarea vestii, Doru n-a facut decat sa-si aroge, pe drept, o parte din merite: "pula mea".

Abia cand Mihaela s-a intors de la clinica 4 luni mai tarziu cu vestea ca urmeaza sa aiba fetita si nu baiat, asa cum ar fi vrut Doru, acesta s-a lansat intr-o diatriba ceva mai stufoasa, dar nu mai putin lipsita de sens: "pula mea...sa fie sanatoasa..."

In timpul liber, Doru juca fotbal cu prietenii (fusese chiar rezerva la echipa de Divizia B Chimia Ramnicu Valcea). Cand rata, Doru mormaia "mmmpula mea". Cand inscria, Doru isi imbratisa colegii racnind extatic aceleasi doua cuvinte.

La interviul de angajare i s-a spus ca va trebui sa lucreze si sambata, iar de doua ori pe luna si duminica. Doru si-a afirmat punctul de vedere: "pula mea" si a semnat contractul.. Doi ani mai tarziu, s-a imbolnavit de gripa si n-a putut veni la birou cateva zile. Seful direct l-a sunat si i-a spus ca ii va taia zilele din salariu, ca gripa nu e boala. "Pula mea, bine" i-a raspuns apatic Doru stergandu-si sudoarea de pe frunte cu un servetel de hartie.

Cand Mihaela, plangand, l-a anuntat ca fetita lor, acum in varsta de 15 ani, a fugit de-acasa si s-a mutat cu un rocker de 30, Doru a facut apel la memorie: "pula mea, ti-am spus io." Trei luni mai incolo, cand fata s-a intors acasa plansa si cu un ochi vanat, Doru s-a suparat rau. I-a smuls fie-sii mobilul, l-a sunat pe rocker de fata cu ea si a strigat la el: "Beeei, ce pula mea?"

Evenimentele s-au succedat scurte si apasate in viata lui Doru. I-a murit tatal "pula mea, ma, tata". Si-a taiat un deget cu tesla "arghhh...pula mea....". Fie-sa a fugit din nou de-acasa "hai, las-o-n pula mea". Cand s-a intors - plansa si batuta - i-a spus parinteste "iar, in pula mea?". A mai inscris goluri "pula meaaaa", a mai ratat ocazii "mmpula mea", l-a dat afara patronul lui "cum pula mea?" si l-a angajat altul "pai, pula mea".

Dar, trecand prin atatea si atatea, Doru nu s-a schimbat, asa cum se mai schimba oamenii. Si ieri m-am intalnit cu el. Bea un Bergenbier la terasa din spatele blocului. "Ce mai faci, mai, Dorule?". "Ce sa fac...pula mea". Cu mine i-a placut intotdeauna sa stea mai mult de vorba.

18 iulie 2009

15 iulie 2009

Un exercitiu greu, foarte greu, CRED EU (jap!)


Sursa foto: click aici.

La prima intalnire amicala pe care-o vei avea, incearca timp de O ORA sa nu vorbesti despre tine. Strict: sa nu spui "eu", "mie", "meu" si sa nu folosesti verbe conjugate la persoana intai (gen "cred", "mi-am luat", "sunt sigur/a"). Daca incalci regula, da-ti o palma, tare.

Si daca ai impresia ca scapi din incercuire cu gloante oarbe gen "mai bine faci asta", "de ce nu faci ailalta", "poate ar trebui sa faci asa?" si "am citit undeva ca...", la ultima propozitie tot o sa-ti dai o palma. Ai conjugat cum nu trebe.

Cine-a inventat testul asta? Cine? Cine?

Gollum. Jap! Gollum. Jap! Gollum. Jap!

14 iulie 2009

Dragi colegi, draga audienta

Vi se pare amuzant cazul lucratoarei la benzinarie care si-a riscat viatza luandu-se la bataie cu talharul care voia sa-i ia banii din casa de marcat?

Vi se pare amuzant ca o femeie de 50 de ani s-a luat la lupte libere cu un barbat de 20 ca sa salveze incasarile unei benzinarii care nu-i apartinea, de la care lua un simplu salariu si, probabil, nicio asigurare de viatza sau sanatate?

Vi s-ar parea la fel de amuzant daca femeia respectiva ar fi mama dumneavoastra, care inca lucreaza undeva in provincie, la aceeasi benzinarie la care lucra si acum 10 sau 20 de ani ca sa va trimita bani de facultate, camin si putina demnitate sociala?

Ce e asa de amuzant? Ce? Ca au dat baietii de la montaj scena pe fast-motion?

A! Ati vrut sa spuneti "rarissim, unic, nemaiintalnit"! Ati vrut sa spuneti "eroic"! Sigur. Dar n-ati spus asta. Dintr-un motiv sau altul, n-ati spus asta.

Doamna de la benzinarie, ca si ursul panda, e pe cale de disparitie. Fapt pentru care se incadreaza lejer - jurnalistii stiu - la "Stirea cu maimutza", de difuzat in a doua parte a jurnalului.

Vedeti filmuletul aici.

Basescu s-a imbatat cu spiritul legii


Sursa foto: Cotidianul.

"Ele sunt mai imorale decat multe dintre lucrurile ilegale care s-au petrecut in Romania in ultimii 20 de ani" a spus T. Basescu in discursul de remaniere, vorbind despre intelegerile dintre media si politic.

Mai, nene, mai. Deci T. Basescu, Presedintele Romaniei, garantul Statului de Drept si al Constitutiei, spune ca o chestie poate fi mai imorala decat niste chestii care au fost doar ilegale.

Adica daca Boc ii da o spaga lui Florescu sa scrie de bine la el pe blog, e mai imoral decat daca acelasi Boc i-ar fura masina lui Florescu. Sau daca i-ar da una in cap pe strada.

Domnule Traian, subsemnatul cunoaste foarte bine distinctia dintre imoral si ilegal si chiar a scris despre ea pe acest blog. Imorale sunt multe in tzara asta. Imorala e si numirea in functie de ministru a prietenei fiicei dumneavoastra. Dar e perfect legala. Imorala e si candidatura fiicei dumneavoastra la un fotoliu de europarlamentar. Dar e perfect legala, ca de-aia ati pus-o sa candideze "independent". De ce ati acceptat?

Imoral e tot sistemul politic din Romania, in capul caruia stati de 4 ani si jumatate. Si ati vorbit despre asta facand spume la gura. De ce nu v-ati dat jos daca era atat de insuportabil de imoral? De ce nu ati bagat toti politicienii la zdup pentru imoralitate? De ce n-ati reusit sa creati un alt sistem, care sa gaseasca ilegalitatea acolo unde "toti stim" ca era multa imoralitate?

Cu fraza de azi, T. Basescu s-a pozitionat deasupra legilor statului roman. Pentru ca, spune el, ce e ilegal mai e cum e, dar ce decide el ca e imoral (sau "mai imoral"), apoi ala chiar e un lucru nasol. T. Basescu e Codul Moral Intrupat (CMI) care poate tine Codul Penal la usa pana termina el treaba.

Ma gandesc tot mai serios.

13 iulie 2009

11 iulie 2009

E clar ca n-a fost un week-end norocos

Naucit de balamucul din Vama, am coborat 40 de kilometri mai la sud, in Shabla.
M-am cazat la casutze, pe malul marii, 25 de euro pe noapte.
Hai sa vad daca ghiciti cu cine sunt vecin...N-ati ghicit...Va zic.
Cu galeria lui TSKA Sofiaaaaaaa! Au venit sa sarbatoreasca victoria in campionat.
Ce ma intrebati? MAI TARE, CA NU VA AUD. Ce? Daca au portavoce? DA, AU!
Revin cu amanunte.

UPDATE: La 11 noaptea, restaurantul s-a inchis. Suporterii s-au dus in camerele lor, amplasate - ca prin minune - departe de noi, ceilalti. Pe la 12 am auzit, din departare, o ultima scandare la unison: "TSKA, slavo TSKA". Apoi, daca or mai fi strigat, n-aveam cum sa-i aud. Ii acoperisera tunetele furtunii.

10 iulie 2009

Vama, laguna si furtuna



Aveam doua proiecte de lucrat si niciun chef sa mai raman in Bucuresti. Asa ca m-am urcat in masina si am plecat la mare. Voiam un loc linistit, cu wireless (ca sa pot lucra) si piscina (ca sa nu trebuiasca sa las lucrul pentru o baie). M-as fi dus la bulgari, conform traditiei, DAR la hotelurile lor misto, cu wireless si piscina, nu ai voie cu catzei.

Astfel am ajuns la Vama Veche, judetul Constanta si m-am cazat la Hotel Laguna. Wireless, piscina, camere curate, aspect fizic placut. In plus, fiind undeva mai in camp, speram sa pot dormi peste noapte, ca sa fiu fresh azi si sa pot da gata proiectele.

Wireless-ul mergea, dar numai in preajma piscinei, unde nu puteam baga laptopul in priza. M-am dus la piscina, am descarcat documentatia si m-am intors in camera sa o citesc. Seara a decurs placut, ca sa zic asa. Am mai baut o bere si m-am bagat in pat. Sa fi fost 12 noaptea.

Sigur, muzica deja canta in toata statiunea. De fapt, cantase din prima clipa, pe mai multe voci, pe zeci de voci care incercau sa se impuna una in fata celeilalte. Cred ca Vama Veche a fost un loc linistit pana cand a dat unu' muzica tare. Unu' singur. Dupa aia au dat-o toti, ca in tara asta nimeni nu-i mai prost. Toti suntem la fel, nicio diferenta.

Dar muzica suna altfel cand incerci sa adormi. Prinsa intre somn si trezie, se loveste de peretii celor doua lumi si rezoneaza, capata ecouri infundate, cosmaresti. Am inchis fereastra camerei si muzica celor 4 cluburi dinspre sud s-a mai estompat. In schimb au inceput sa intre acordurile celor 5 cluburi dinspre nord. Pe unde? Pe geamul de la baie. L-am inchis si pe acela, ermetizand complet camera, moment in care cainele a inceput sa respire greu si zgomotos. Nu avea aer.

Masura a avut cam acelasi efect ca programul "Prima Casa". Dupa 5 minute, terasele dinspre sud, afland probabil ca am inchis fereastra, s-au relaxat si s-au dat mult mai tare. Mi-era ca daca as fi deschis geamul, l-as fi gasit pe DJ sprijinind pervazul. Acum am inteles si eu de ce lumea bea si fumeaza iarba in Vama. Daca nu esti absolut praf, n-ai cum sa adormi. Cum as fi putut eu, cu cele doua biete beri consumate, sa daram zidul care ma despartea de somnul meu?

Muzica a continuat pana la 8 dimineata, apoi s-a oprit ca prin farmec in toata Vama Veche. M-am ridicat din pat. Era sa zic ca m-am trezit, dar nu aveam din ce. Am mers sa ma spal pe dinti. Apa abia picura.

M-am dus la barul hotelului.
- E deschis?
- E deschis, da' sa nu-mi ceri cafea, ca nu pot sa-ti fac.
- De ce?
- Nu merge espressorul. S-a luat curentul in toata Vama Veche.
- Cand?
- Acum juma de ora. Da' nu e de la noi, e din 2 Mai. Cand se ia curentul in 2 Mai, se ia si la noi.

De ce nu l-ai luat, Doamne, azi-noapte?

Am baut un frappe. Macar era o zi frumoasa, insorita, plina de promisiuni pentru sun-worshippers. Clientii hotelului se carau catre plaja cu soarele-n priviri. Iar eu nu aveam nici curent, nici wireless-ul aferent si nici apa sa fac un dush, sa mai uit de necazuri.

- Pompele sunt electrice. Cand nu e curent, nu e nici apa, imi explica barmanitza.

Friedman sau Chomsky ar fi numit asta "Dominoul Tehnologiei". Eu i-am spus mai simplu, Romania.

Cand ultimul client al hotelului s-a asezat pe plaja, a inceput sa bata vantul si cerul s-a acoperit de nori in 10 minute. S-a pornit un blietzkrieg ceresc dupa reteta "Bucuresti" care a durat 3 ore. Adapostindu-se de ploaie, fireste, baietii de la Electrica n-au putut repara curentul in tot acest timp. Am stat si m-am uitat la ploaie, numarand orele pana la deadline.

"Lumina" s-a pornit pe la 14.30. M-am aruncat pe laptop si am scris primul proiect, interpretand in tot acest timp imnurile ortodoxe pe care le auzisem la biserica duminica trecuta. M-am dus langa piscina, picurii de ploaie erau mai mici si am dat send.

Daca vreti cumva sa veniti in week-endul asta in Vama Veche, va relatez ca la aceasta ora cerul e profund innorat, ca e frig si ca mai porneste cate-o ploicica la fiecare sfert de ora dupa terminarea precedentei.











UPDATE: Ma duceam spre bar, sa-mi iau o prima bere pe ziua de azi. Intr-o camera, cineva se uita la Stirile ProTV. Am auzit doar ca "este vorba despre un traumatism cranio-cerebral..."

9 iulie 2009

8 iulie 2009

Telenovela "Romania" a ajuns la ultimul episod



De doua luni tot vreau sa zic, dar am amanat romaneste. Pana cand am citit, acum un minut, ca Romania a reintrat in topuri. E vorba, conform Hotnews, despre topul tarilor cu cel mai mare risc de faliment. Din lume. Aha. Iaca stirea pe care o asteptam.

Lucrurile se prezinta astfel: am contractat 20 de miliarde de la FMI, 1,5 miliarde de la Comisia Europeana si cica s-ar mai cauta vreo 9 miliarde de imprumutat de la banci private de-afara. Rotunjim la 30 de miliarde de euro. Adica 1363 de euro pentru fiecare cetatean al Romaniei. Asta daca nu punem la socoteala dobanzile.

Doar ca din cele 22 de milioane lucreaza doar vreo 8, din care doar vreo 5 chiar produc ceva (restul fiind administratie, politie, pompieri, ca-n banc). Asta duce datoria la 6000 de euro de cap de om. 6 mii de euro blestemati pe care trebuie sa-i platesti sub o forma sau alta din banii tai.

Problema nu e aici. Problema e ca aceste 30 de miliarde vor finanta o aparenta normalitate pana la alegerile din noiembrie. Cine are interes sa ne taraim cat de cat pana atunci...nu comentez.

Dupa ce-o iesi presedinte cine-o iesi, ne vom trezi brusc ca nu mai avem bani nici de pensii, nici de pacura, nici de salarii pentru profesori, nici de motorina pentru salvari. E fix acelasi scenariu de la alegerile din toamna anului trecut. Criza s-a descoperit abia dupa alcatuirea guvernului, zadarnicind implinirea promisiunilor electorale ale ambelor partide aflate acum la putere. Pana atunci nu existase criza (care criza? la noi? esclus!). Existau doar cresteri de pensii si salarii, locuinte pentru tineri, scoli, spitale si sali de sport, reduceri de taxe si cresteri de alocatii.

Nemaiexistand bani, statul nu-si va putea onora obligatiile nici fata de cetateni, nici fata de partenerii comerciali. Bulgarele va baga in faliment inca 25% din firmele romanesti (un sfert dintre IMM-uri au declarat deja falimentul), care vor concedia oameni.

Asa ca, dragul meu care o sa mai fii atunci in Romania si o sa mai ai un loc de munca, daca o sa-l mai ai, uite ce te-asteapta: o fiscalitate sufocanta (ai de platit 6000 de euro partea ta), un parinte sau doi de sustinut material (nu si-au primit pensiile), un partener de viata de sustinut material (si-a pierdut slujba), niste spagi suplimentare de dat la invatatoarea copilului (nici ea nu si-a primit salariul) si leafa unui bodyguard care sa-ti pazeasca locuinta de pensionarii sau somerii innebuniti de foame de la tine din bloc.

Asta daca nu cumva ai achiesat la economia de consum si-ti trimiti deja 70 la suta din salariu catre bancile prin care te-ai procopsit cu vila in Paradisul Verde, autoturism Volvo, casutza de vacantza la Bran-Moeciu si alte nevoi personale.

Telenovela "Romania" a ajuns la final.
Sa faceti rating.

5 iulie 2009