Faceţi căutări pe acest blog

Se încarcă...

2 octombrie 2009

Deci se poate

In seara asta fix la ora 8, cand Steaua incepea meciul cu Twente, m-am intalnit cu Oli, Ramona, Dori, Dinu si Elena la o terasa. Nu existau televizoare si nu ne-am uitat la meci. Am discutat despre Islanda si despre masini tunate pentru offroad.

Mi-am adus aminte de meci la doua ore dupa fluierul final, in drumul catre casa. Pentru o secunda, am vrut sa pornesc radioul sa aflu scorul meciului. Am zis "stai sa ajung acasa, sa vad pe net". Am ajuns acasa si am ascultat Bjork, mi-am reinstalat niste softuri, apoi am citit un interviu cu Andrei Plesu.

Abia acum 10 minute mi-am dat seama ca pot respira desi nu stiu scorul final. Intru pe GSP si scrollez dupa el. Zero la zero. Ce usurare.

Multumesc, baieti. Deci se poate.

3 comentarii:

Andrei spunea...

Pentru detasare, daca asta e, te felicit. Pentru interviu, iti multumesc din suflet.

Cristake spunea...

Mai ratez si eu astfel meciurile, cam tot din acest motiv (si din altele). Altminteri, eu am fugit de balciul din politica ("facutul politicii")pentru a ma refugia in balciul din liga miticeasca. E mai amuzant, chiar daca uneori la fel de grotesc.

illa spunea...

eu am putut sa stau si mai mult fara sa stiu scorul! :))))))

Share It