13 octombrie 2009

Scutere, vacanta, toamna



Nu m-am insurat. Nu aveam unde sa-mi cresc copiii in dragoste, liniste, sanatate si intelepciune. Si alt motiv pentru casatorie nu vad, orice-ar zice parintii.

Nu mi-am luat casa. Nu renta pe termen lung. De banii aia puteam sta cu chirie pana la sfarsitul vietii in orice loc din lumea asta.

Nu mi-am schimbat masina dupa ce am terminat leasingul. E o masina buna, merge perfect, plus ca a fost urata de cand am luat-o, deci nu se demodeaza. Inca n-am vandut-o.

Am renuntat la cariera in publicitate. Publicitatea e ca Norvegia: castigi mult si nu ramai cu nimic. E o iluzie creatoare de iluzii. Nimic pentru oameni. Nici pentru cei care o consuma, nici pentru cei care o fac. Suflet pierdut. Mult suflet pierdut.

Nu mi-a placut sa cultiv conexiuni si relatii. N-am intrat in nicio retzea. Adevaratele prietenii nu au nevoie de multe tete-a-tete-uri. Nu te judeca si nu-ti lipsesc. Sunt intotdeuna cu tine. Celelalte - se racesc la fel de repede ca berea bauta in august pe o plaja la Mamaia.

Am pus ceva banutzi deoparte. Nu multi. Vreo 10.000 de euro. Nu vreau sa cumpar case sau terenuri pe-aici, nu vreau sa deschid afaceri sau sa petrec pana dimineata cu sexy-asiatica. Vreau sa invat sa traiesc cu cat am nevoie. Daca invatz, pot sa stau aici un an, doi, trei. Daca nu, stiu cativa oameni care or sa ma astepte la aeroport.

N-am fugit de nimeni si spre nimic. Mi-am luat dreptul de a exista, pur si simplu, de a trai ca un simplu om, neconditionat de nationalitate, statut social, istorie si istoric, trecut si asteptari. Dreptul de a ma plimba daca vreau si de a sta daca vreau, dreptul de a nu face baie in mare si de a nu sta la plaja doar pentru ca sunt aici. Dreptul de a nu incerca bucataria thailandeza sau curvele thailandeze. Dreptul de a nu fi nicaieri, nicicand.

Vi se pare mare chestie? Normal. Asa merge sistemul, inclusiv ala de operare. De-aia, nenea Bill Gates ne-a pus by default in setul de wallpapere ale mizeriei de Windows poze cu plaje albe si palmieri. Carrot and stick. Munceste, ma, 10 ore pe zi si-o sa stai 10 zile acolo. Piscina, cuba libre, mariachi, aer conditionat, fructe de mare, all inclusive, snorkelling. Maldive, Mauritius, Seychelles, Bora-Bora pentru patroni si top management. Hurghada, Bodrum, Costa Brava, hai un Phuket sau un Bali pentru middle management. Paralia Katerini, Nei Pori, Halkidiki si Antalya pentru astia mai mici. Si visul...visul ca intr-o zi o sa poti si tu sa te duci la resortul unde a fost superiorul tau direct, ca seful al mare nu arata pozele din vacanta la toti fraierii.

Mai bine, ca toate sunt facute de nevasta-sa in contre-jour cu un Nikon de 7000 de euro care n-are nicio vina.

Si acum, cateva precizari, ca deja ma simt jenat de atentia nemeritata ce mi se acorda (daca pana si Zoso a scris de bine de mine, e clar ca ceva nu merge in tzara aia):

1. N-am plecat singur. 3 prieteni au venit cu mine. De fapt, nici macar nu suntem prieteni, ci cunostinte. Oamenii au tratat propunerea mea la modul cel mai rational (asa cum si trebuie tratata) si au venit. In momentul asta, unul doarme si ceilalti doi - presupun - fac dragoste intr-o casutza pe malul marii.

2. N-am plecat in Thailanda. Aici am baza. Din Koh Samui, ma costa 100 de euro sa ajung la Jakarta sau Kuala Lumpur. Din Bucuresti, ma costa 7-800. E o decizie pur economica.

3. Nu scriu si nu pun poze ca sa ma dau mare sau sa dau cu tifla cuiva. Singurul meu scop - asa cum unii s-au prins deja de pe Tedoo.ro - e sa le arat romanilor ca distantele sunt o iluzie, ca e loc si rost si pentru noi pe lume. Ca e greu sa gasesti un loc mai ostil vietii decat cel in care ne-am nascut. Ca mandria de a fi roman, atata cata exista, ca identitatea noastra ca popor nu pot fi patrunse si capacitate fara contextualizare. Toti cei care trec pe blogul acesta imi sunt dragi, desi pe multi dintre ei nu ii cunosc. Lucrez pentru ei, fac poze pentru ei, incerc sa le povestesc ce vad si ce se intampla ca si cum ar fi cu mine. Nu sunt mai bun ca nimeni. Nu sunt nici vreun mare fotograf, nici vreun mare scriitor. Sunt si eu un omuletz care vrea sa inteleaga cine e si ce se va intampla cu el si cu lumea lui de maine incolo. Si care da, are aroganta de a cere un drept la cuvant atunci cand se discuta despre viatza lui.

Nu stiu cat de coerent am fost. Tin lucrurile astea in mine de multa vreme. Le-am impartasit ici si colo. Am primit diverse reactii. Dar nu mi-a spus nimeni ca planul meu e hazardat sau lipsit de logica. Iar pana acum a functionat.

Cei mai apropiati vecini ai mei sunt doi rusi, sot si sotie. Produc mici pastile de travel pentru o televiziune din Moscova. Sunt linistiti si modesti. Cand au venit, copilul lor avea un an. Acum are doi. Toata ziua alearga pe plaja. Si azi s-a jucat cu furtunul din gradina si mi-a udat adidasii lasati la soare.

O sa le cer tezaurul inapoi.

58 pareri:

Florin spunea...

frumoase randuri, ne mai descretim si noi fruntile citindu-le. bravo pentru curaj-poate de aceea citim noi, ce mai fricosi aceste randuri.cu siguranta am fi vrut sa fim in locul vostru...

Anonim spunea...

nu-ti trimit un comentariu ca sa-ti incuviintez actiunea, nu ai nevoie de incuviintarea nimanui. doar de a ta.
iti scriu pentru a-ti spune ca iti admir si res[ect curajul si verticlitatea.
si ca sa-ti spun ca mi-ai dat si mie mai mult curaj pentru a pleca. si pentru asta iti multumesc.

mamalubississika :) sau MM.

Darael spunea...

Ma bucur ca existi.
Si iti multumesc ca ne arati viata altfel.

smilingelf spunea...

Situl e super ok, am stat vreo 2 zile ca sa "gust" macar din poze.Tare as vrea si eu sa plec sa intalnesc ceva civilizatie si pur si simplu sa incerc a trai in ea.

Ovidiu Eftimie spunea...

Păi nu schimba nimic. Până acum a mers ok

Malko spunea...

aha, bun asa..
felicitari si bafta!

Guus Preitinger spunea...

:)

atat

laura spunea...

eu nu mi-as dori sa fiu in locul tau. noi o avem pe maia. dar ne bucuram impreuna cu tine de ce ti se intampla. si in fiecare zi asteptam mica evadare :-) keep walking...

Adrian Diaconescu spunea...

Mi-a mers la suflet articolul asta!

Acum cateva luni imi faceam planuri pentru 30 de zile de Tailanda in februarie - martie: cautam zboruri pe Kayak si cazare ieftina pe Hostelworld. Ma gandeam numai la ziua plecarii!

Azi imi fac altfel de planuri, pentru ca un eveniment mult asteptat, dar neprevazut, a schimbat planul. Asa ca martie nu ma va prinde in Bangkok, Koh Samui sau Chiang Mai, ci la maternitate. Si... ma gandesc numai la ziua aceea!

Daca intereseaza pe cineva o aventura de genul asta, inca mai am traseul salvat: http://budurl.com/yazn

P.S. E tare poza de badass din Daily Business! ;)

Vivi spunea...

Ce spui tu cere un anumit mindset, foarte zen, dar în mod cert nu e pentru toată lumea. :-) Nu că ar conta. Bun post, bine scris, mi-a descrețit un pic fruntea. Mulțumesc.

Anonim spunea...

Nu te cunosc, nu ma cunosti! ... In seara asta am citit ceva cu adevarat "adevarat" si mi-a placut foarte mult, chiar m-a miscat. Sper sa-ti fie bine acolo, mai mult de 1,2,3 ani si ... sa-ti poti creste "copiii in dragoste, liniste, sanatate si intelepciune". Numai bine iti doresc.

Anonim spunea...

Te apalud. Pe bune. Pentru curaj. Sau poate ca e mult spus. In sfarsit. Te aplaud si, oriunde-ai fi, te urmarim. Asa incat, nu inchide conexiunea. Respiram si noi asa, de la distanta...

Diana O.

Anonim spunea...

:-)

Anonim spunea...

Suntem atat de liberi pe cat vrem sa fim. Tu asta ai ales, ti-ai dorit mult si asta faci. E trist ca nu vad mai multi ca "the sky is the limit" si prefera sa isi gaseasca scuze, sa mocneasca intr-un mental colectiv negativ care e la pamant si sa nu faca ce vor. Pentru tine, un singur cuvant, de care nici nu ai nevoie acolo: RESPECT!

Bogdan spunea...

frumos. frumos. frumos.

comanu spunea...

de acum poti sa schimbi si intro-ul:
vom trai si suntem liberi.

multzam spunea...

felicitari pentru curajul de a-ti urma visul :)

venat show spunea...

Si a vorbit! In sfisit, Florescu a vorbit! De asta mi-e mie frica: de momentele in care Bradut se apuca sa vorbeasca. Cind scrie, lucrurile sunt sub control, dar cind se apuca sa vorbeasca, e de rau: auzi lucrurile pe care probabil nu ai vrea sa le auzi vreodata!
Si stii ce este ciudat? De citi ani ne cunoastem noi, niciodata nu am reusit sa iti retin vocea, Bradutz.Ma poti suna si sa ma pacalesti, ca nu stiu cine esti. Doar scrisul il recunosc omule, si stiu ca ESTI.
GRATIE!

illa spunea...

in curand , Brad, in curand si noi :) si pana atunci mai venim pe la tine pe aici, sa crestem frumosi si buni, cum le sta bine oamenilor liberi!

Vali Marinescu spunea...

si si mai mult timp sa scrii pe aici.perfect!

ines spunea...

Perfect de acord, bravo pentru ganduri, felicitari pentru conceptia within!

dan spunea...

misto scris.

bogdan cercel spunea...

cand erai la ddb imi promisesei o cana de cafea. cu posibilitatea de a lua acea cana cu mine. cafeaua era un pretext. dar nu-mi pare rau ca nu s-a intamplatintamplarea. pentru ca asa am inceput sa te urmaresc. pas cu pas, post cu post. si e la fel ca si cum as bea o cafea cu un prieten, zi de zi. multam bradutz. si da, poti pune si-o poza c-o cana. aia a mea! :) esti fain.

zoso spunea...

pastreaza un loc liber.

Anonim spunea...

bradutule, m-ai facut sa plang. nu de suparare :))) ci, asa... ca esti unic si ca te cunosc. tinem legatura si distanta chiar nu conteaza, de asta m-am prins si eu. conteaza cum traiesti si cat de liber gandesti.

bogdan spunea...

iti multumesc!
pare perfect! felicitari!

Anonim spunea...

mulţumesc
(a.m.)

Anonim spunea...

Respect pentru tine si pentru tot ce faci!!!

Bogdan

Vali spunea...

ti-am recitit postul de cateva ori... foarte frumos ce povestesti aici. felicitari!

Anonim spunea...

Eu trec pe-aici pentru o doza de optimism. Pentru ca omul de aici, pe care nu-l cunosc decat din scriitura si poze, este ca o gura de aer proaspat exact atunci cand e nevoie.

Anonim spunea...

...imi e bine doar citind ce a scris un om ca tine despre publicitate si viata...si da, imi e bine si pentru ca am invatat intr-un tarziu ce inseamna libertatea...e atat de placut sa poti spune cuiva, poate chiar unui necunoscut, sau poate unui prieten, ca-i bine sa ta traiesti...ca-i timpul sa-ti dai voie sa te bucuri...ca, daca el nu-i ca tine nu te mai deranjeaza...ca, daca tu nu gandesti ca el nu-l mai ocolesti...ca, abia ai invatat sa respiri liber si cateodata aerul tare al libertatii pare sa te ameteasca, dar, el doar iti risipeste ceata care ti-a intunecat mintea, atata timp...sa-ti fie bine!...noi o sa ne bucuram de binele tau, cat o sa ne lasi...

Ela.

Diana spunea...

Drum bun si drumuri bune, Bradut!

sega spunea...

sawadeekhrap, frate... imi pare rau ca nu ne-am intalnit. m-am intors pe la jumatatea lui iunie intr-o romanie paralela, unde mi-am dat seama ca exist doar eu si suzy (catzeaua mea). pentru cealalta romanie, nu prea am reusit sa mai exist. poate ca doar am tacut, poate ca nu am mai putut, poate ca nu am mai vrut... acum iti scriu de pe malul marii negre, dintr-o rulota imprumut ata de un prieten, unde intentionez sa stau pana pe la inceputul lui decembrie... nu mi-e asa de drag de tailanda, cat mi-e de tine :)

numai bine, sega

pushthebutton spunea...

Ma bucur pentru libertatea ta. Poate o sa te deranjez - sper cât mai curând! - pentru a-ţi cere sfaturi pentru plecarea mea.

Anonim spunea...

Felicitari si conexiune buna la net in continuare! :)
Theia

Leo spunea...

"e greu sa gasesti un loc mai ostil vietii decat cel in care ne-am nascut" - confirm.
Numai bine ! :)

nicoleta tintea spunea...

Am aflat de plecarea ta de pe blogul lui Vlad...Ţi-am citit articolele şi am avut aşa o străfulgerare în inimă....

E şi visul meu....Să fug într-o căsuţă la un capăt de lume, lângă apă. Bali şi Brazilia mă atrag deopotrivă....

Nu cred că voi avea vreodată curajul tău...

Sau cine ştie?

Anonim spunea...

pe la jumatatea postului aveam in minte deja ce voiam sa iti scriu.
dar apoi am citit comentariile, si au disparut gandurile anterioare undeva...
nu mai conteaza:)
ai atins oamenii in adancul cel mai adanc.
ai devenit model si suflet ce trebuie tinut aproape pentru ca ai eliberat necunoscutul din tine ce stie ce inseamna sa traiesti.
curaj avem cu totii.
mai ales cei care traiesc inca in romania.
iti trebuie mult curaj si determinare sa te trezesti in fiecare dimineata, sa infrunti un trafic infernal, un aer super poluat, un sef recalcitrant care nu cunoaste cuvantul multumesc,si orele lungi si prelungite de munca care te lasa cu un gust amar si intrebarea -what's the point?-
am trait asa cam trei ani in bucuresti.
publicitate am gustat si eu, am incercat sa alung gustul amar in fiecare seara la 9 cand spuneam ca imi bag picioarele si merg acasa.
am scapat cand am spus - cumpara-mi si mie bilet ca vin si eu- , - dus intors? , - doar dus.
si intr-o saptamana am dat divort de romania fara sa ma uit inapoi.
sunt in londra.
abia mi-am inceput calatoria. mai am drum lung. eu visez munti, nu plaja. o sa-i am exact atunci cand voi elibera total temerile de a fi eu.
nu trebuie curaj,ci o dorinta apriga si un dor nebun de tine insuti. atunci se declanseaza totul.
doar ca in romania te trezesti in fiecare zi invatand sa uiti de tine.

o lore!

HaNa spunea...

Finally!

Hai, ca se poate!

eeea spunea...

esti un OM curajos!

Anonim spunea...

te felicit pentru bucuria de a avea curaj sa fii fericit

Raluca Zamfir spunea...

Felicitari pentru sinceritate si curaj. Sa fie asa cum va doriti !

Anonim spunea...

vreau si eu acolo la voi, se poate? din japonia nici n-ar fi asa de departe... as putea sa fac ceva util pe langa casa omului, sa invat sa pescuiesc, sa curat plaja de scoici roz si albastre... :)
sau mai bine imi gasesc eu alta insula p-aici, si facem schimb de "cuiburi" cand vi se uraste voua de koh samui?

Anonim spunea...

cred ca foarte multi din cei care au scris comment-uri pe blogul tau sunt publicitari. si eu sunt unul dintre ei :); Apropos - post-ul tau e viral acum! asa l-am primit si eu, asa l-am dat si eu mai departe. Bafta!

alexandru mircea spunea...

deci, se poate.

am pus articolul la votat pe FTW: http://www.ftw.ro/Personale/Scutere_vacanta_toamna

Anonim spunea...

Iti place "Life will go on", melodia lui Chris Isaak??

InBonobo.com spunea...

vezi ca ai uitat sa pui http:// la link-uri si nu functioneaza.

in rest, sper sa te regasesti.

Anonim spunea...

ia-ma si pe mine....vreau :)
ina

Petru spunea...

Ai facut bine ca ai plecat.

Anca spunea...

eu sper sa nu te intorci in Ro. vad prea rar oameni asa fericiti. sau incantati.
ai dreptate, publicitatea e doar iluzie creatoare de iluzii. o gust din plin. si pe ea, si pe domnul PR.

Ovidescu spunea...

Nu trebuie neaparat sa pleci pentru a trai relaxat.
Am un prieten (asiatic), care are o vorba: "binele este intotdeauna unde nu suntem noi". :)

Anonim spunea...

dragule

deci sa inteleg ca ai stras 10.000 si te-ai dus acolo sa traiesti un an din ei!?

hai pe bune, crezi ca reusesti? noi astia normali credeam ca luxul asta (sa dispari un an) si-l pot permite numai milionarii.

te rog raspunde-mi!

Bradut Florescu spunea...

Sa va raspund, ca s-a intors netul de unde fusese plecat. O iau de la coada la cap:

@anonim: da, se poate in anumite conditii. o sa scriu un articol mai detaliat despre asta.

@Ovidescu: inteleapta vorba. inseamna ca e bine in Bucuresti acum, ca nu mai sunt acolo :-)

@Anca: si eu sper. multumesc.

@Petru: aici nu te contrazic.

@Ina: n-am cum sa te iau, ca sunt deja aici. Dar iti pot explica cum se ajunge.

@InBonobo: merci, o sa corectez.

@Anonim: nu stiu melodia. o sa incerc s-o descarc.

@Alexandru Mircea: multumesc. daca ia un premiu, il facem fitfty fifty.

@Anonim: visul meu in viatza e sa devin mai viral decat gripa porcina :-)

@Anonimu Japonez: suntem in Koh Pha Ngan, nu in Koh Samui. Da, nu e asa departe. Hai.

@Raluca Zamfir: Doamne-ajuta. Sa fie.

@Anonim: multumesc si-ti doresc asisderea.

@eeea: nu e vorba de curaj, ci de calcule ;-)

@Hana: daca n-ai fi fost tu, probabil nu m-as fi gandit niciodata la asta.

@Anonim Londonez: tu ai avut intr-adevar curaj. multumesc pentru cuvintele frumoase.

@Nicoleta Tintea: mai bine Bali decat Brazilia. pot sa-ti ofer consultanta daca vrei.

@Theia: multumim.

@pushthebutton: abia astept sa ma deranjezi. exceptional blogul tau.

@sega: sawadee krap, frate bun. ma bucur sa aflu ca nu te-ai intors, desi asa pare. da-mi un mail sa vorbim o treaba.

@Diana: multumesc frumos.

@Ela: ma bucur ca-ti fac bine povestile de pe-aici. sa ma tzina netul, asta ar fi o urare bine venita.

@Anonim: atunci inspira adanc :-)

@Vali: multumesc.

@Bogdan: inca nu fac mare lucru, dar am sa incerc sa merit un pic din respectul tau ;-)

@A.M.: cu placere

@Bogdan: misca-ti curul incoa.

@Bogdan Cercel: cafeaua e gata, mai ramane sa ti-o si trimit.

@dan: misto citit.

@ines: multumesc.

@Vali Marinescu: multumesc. repet, totul e sa ma lase netul.

@illa: sper ca nu faceti greseala sa veniti cu avionul. nu de alta, dar e pacat: drumurile sunt atat de proaste prin India si Bangladesh incat Isuzul vostru ar crede c-a ajuns in rai.

@Zoso: mai la plaja, mai in jungla?

@Anonim: sa plangem, deci :-)

@Venat: Grazie!

@Multam: multam

@Comanu: buna idee. o sa ma gandesc la implicatiile pe termen lung pentru brand :-)

@Bogdan: merci, merci, merci

@Anonim: asa e. multumesc.

@Diana O: va astept pe-aici, sa respirati de-aproape.

@Anonim: eu cred ca ne cunoastem, de fapt. numele tau imi pare familiar.

@Vivi: am ajuns sa am si mindset :-) Multumesc.

@Adrian Diaconescu: felicitari, frate! puteti sa aduceti "evenimentul" aici, sa-l invetze nenea Bradut sa inoate, sa dea la peste si sa traga cainii de coada. Doar in vacanta de vara.

@Laura: sa va traiasca. va astept cel putin intr-o vizita, Maia ar fi incantata.

@Guus: sarutmana. keep smiling.

@Malko: multumesc

@Ovidiu Eftimie: incerc.

@Smilingelf: sper sa reusesti cat de curand. bine spus "civilizatie"

@Darael: si eu ma bucur ca existati. sa vedem, poate facem ceva impreuna, noi astia.

@mamalubisisika: multumesc si ma bucur.

@florin: multumesc. it's just a matter of time.

@



@Leo: multumesc.

costi spunea...

Un mic comentariu la cele spuse de tine mai sus:
"Nu mi-a placut sa cultiv conexiuni si relatii. N-am intrat in nicio retzea. "
Cu toate astea mi se pare ca bravezi un pic aici: oare nu este acest blog o incercare de acultiva conexiuni? La o adica oricine scrie un blog cere sa fii ascultat, cere sa fie apreciat, sa fie auzit. Desi poate fii adevarat ca nu ai intrat in nici o retea, oare nu ai creat tu o retea proprie?

Apropos, pozele sunt super!

cria spunea...

te admir pentru decizie si pentru scopul generos pe care ti l-ai dat.

altfel, e o lume libera, fiecare poate sa faca ce vrea sau macar sa incerce...
sa fii liber e o responsabilitate imensa, nu oricine o poate duce.

a la votre!
si vant din pupa, oriunde ai sa-ti intinzi panzele.

Anonim spunea...

salut, nu ne cunoastem, dar avem prieteni comuni..asa am primit blogul tau, ca referinta :) Eu am lucrat ani multi in marketing, la ¨client¨, iar in martie anul asta am lasat totul si am plecat in jurul lumii, al Lumii..
de atunci, ma aflu (tot) in america de sud..mare continent, domnule, multe de explorat..
am blog, dar sint lenesa, cele 24h au prea multe nuante volatile ca sa ma hotarasc ce opresc. Si mda..inainte scriam mai bine:)
Deci, da-mi de veste de vrei sa comunicam. Soare la prova! Daniela

denisa spunea...

pur si simplu mi nu nat!:) Bravo Bradut, te admir!

Lidia spunea...

Blogul tau este o delectare continua...
E o placere sa descopar oameni care au curajul sa Fie si sa se Bucure.
Lumina buna in continuare, fotografiile sunt superbe.