Se afișează postările cu eticheta thailanda. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta thailanda. Afișați toate postările

4 ianuarie 2011

27 decembrie 2010

17 decembrie 2010

Primul an de an sabatic

Stau pe malul mării cu acea mină tristă şi posacă pe care o am atunci când stau. Peştişorul de aur încalecă valul şi se aşează pe un şezlong de plastic, la doi metri în stânga mea.

- Ce faci?
- mmm
- Eşti fericit?
- mmm.
- Zi mai tare, că nu te aud.
- MMM!

Peştişorul sare de pe şezlong şi începe să se tăvălească isteric prin nisip, aşa cum face orice părinte care-a sacrificat totul pentru odrasla sa, ajunsă acum la vârsta nerecunoscătoare a maturităţii. Peştişorul urlă aşa cum numai peştişorii ajunşi la capătul răbdărilor pot s-o facă.

- Ce nu ţi-am dat eu ţie, mă? Ce nu ţi-am dat?...
- Mi-ai dat, mi-ai dat, merci.
- Mă, băiatule. Ai vrut să ai bani să pleci în an sabatic. Ţi-am dat?
- Mi-ai dat.
- Ai vrut casă pe plajă, să stai în hamac, să asculţi valurile mării şi mierlele cum cântă, să-ţi coloreze fluturii ziua şi să-ţi lumineze licuricii nopţile?
- Frumos spus. Da, mi-ai dat.
- Şi de ce n-ai stat, mă, în hamac? De ce-ai batjocorit licuricii?
- Îţi spun mai încolo.
- Şi de ce te-ai mutat în junglă?
- Mai încolo. 

Acum, fie vorba între noi, peştişorul o nimerise cu Prima Casă. Aproape de plaja albă, dar ferită de musonii cenuşii, înconjurată de flori şi ierburi aromate, prevăzută cu electricitate, apă caldă şi internet incluse într-un preţ aproape promoţional. Iar în dreptul casei, fix pe plajă, un beach bar, care visam că într-o zi...



- ...va fi al tău! îmi luă peştişorul vorba din gură. Ai vrut să fie barul tău, să-i dai tu nume, să faci cocktailuri fiţoase, să pui muzică de-a ta, să organizezi petreceri, să cunoşti oameni, să câştigi un ban şi s-o arzi boem. Să nu negi, că scot înregistrarea.
- Nu neg.
- Şi de ce nu l-ai primit?

Peştişorul eliberase barul de fostul chiriaş, îmi făcuse cunoştinţă cu proprietarul şi-mi obţinuse o chirie de 200 de euro pe lună. Pe lângă asta, mă scăpase de o mulţime de hârtii, printre care şi licenţa de comercializare a alcoolului şi de taxele aferente către stat. Peştişorul ştie să se descurce. E un tip alunecos. Ţi-l recomand.

N-am luat barul. L-au închiriat alţii, au dat petrecere de deschidere, au avut primii clienţi care s-au dovedit a fi şi ultimii. 6 luni mai târziu dădeau faliment, iar eu mă plictisisem deja de noua casă din junglă, abia construită, mai frumoasă decât aia de pe plajă. Poate cea mai frumoasă din tot satul,  la aceiaşi bani.

- Te-ai mutat, ai plătit chiria pe trei luni şi ai plecat de nebun pe motoreta aia cu trei picioare. De care tot eu m-am ocupat s-o iei ieftin şi să-ţi iasă actele la timp.
- Peşty, am plecat pentru proiectul pe care mi l-ai găsit.
- Proiect, da, a vrut conaşul proiect! Eu iţi aranjez cel mai tare an sabatic şi tu vrei proiecte!

Aşa e, săracul peştişor de aur - Peşty - îmi indeplinise şi dorinţa de a fi plătit ca să scriu despre locurile frumoase pe care le descopăr. Era planul meu de carieră. Sigur, cariera nu are ce să caute în meniul unui sabatic, dar începusem să mă gândesc şi la bani. Viaţa mea suna ca un cântec bun şi voiam să prind măcar primul refren.



- Şi nu m-am ocupat şi de asta? Nu ţi-am adus-o pe Christine?
- Iar începi cu Christine?
- Puteai să rămâni cu ea şi toate probleme tale ar fi fost rezolvate.

Christine. Tată neamţ, mamă creolă, 30 de ani, firmă de publicitate în Dusseldorf, un milion de euro în bancă. Se îndrăgosteşte de mine, îşi amână avioanele ca să mai stăm o săptămână amândoi, după aia mă sună zilnic şi-mi povesteşte două ore în roaming că ea mă iubeşte şi că vrea să se mărite cu mine şi să vândă tot şi să ne facem un resort pe ce plajă din lume vreau eu. Doar să scriu şi să fac poze şi ea se va ocupa de restul. Sigur că da.

- OK. Şi ai lăsat-o în roaming pe nemţoaică şi ai vrut să te ierte Alina şi eu am vorbit cu ea şi ea te-a iertat şi a venit la tine in Thailanda, să fiţi în sfârşit împreună acolo, conform planului iniţial.
- Recunosc, eşti un vrăjitor.
- Pe urmă ai vrut să faci nişte proiecte în România, ţi le-am găsit, ţi-am găsit şi un super-apartament în Bucureşti în care ai stat gratis. Proiectele or să-ţi iasă, din ianuarie încolo ai treabă, că ai vrut treabă. Ai vrut insulă, ai vrut plajă, ai vrut bani, ai vrut proiecte, ai vrut femei, ce mai vrei???

E deja noapte. Musonul bate azi cât pentru cele zece luni pe an în care n-are voie. Şi plouă. Nisipul de pe trupul lui Peşty s-a dus, dezvăluindu-i strălucirea solzilor de aur. Străluceşte. Singura diferenţă dintre el şi această statuie a lui Buddha ar fi atitudinea.

Ar mai fi multe de discutat, reproşat şi explicat. Peşty mi-a făcut multe damblale. Mi-a obţinut post de DJ ca să să pun "Mahalageasca" şi "Pentru Inimi" pe plajele Thailandei. I-a convins pe vechii mei prieteni să mă înţeleagă. I-a convins pe noii mei prieteni să mă iubească. M-a dus gratis la cele mai tari spa-uri. Mi-a dictat un text care a înconjurat lumea. M-a salvat de la moarte. M-a făcut colaborator la Hotnews şi la Harper's Bazaar.  

- Peştişorule de aur, trebuie să plec. În 6 ore am feribot ca să plec. Trebuie. Cu asta mă ocup. Asta mă face fericit. Să plec. Doar asta. Înţelegi?
...
...
- O să-mi fie dor de tine, fraiere :-(

10 decembrie 2010

Dacă nu vine bradul la Moş Crăciun, vine Moş Crăciun la Brad. Cum să câştigi un bilet de avion şi o săptămână cu mine în Thailanda.



Ruxandra s-a gândit să mă scoată la licitaţie tombolă pe post de Brad de Crăciun, în beneficiul Asociaţiei Salvaţi Copiii. Am acceptat. 

Ce poţi să câştigi:
- un bilet de avion Bucureşti - Bangkok - Bucureşti pus la dispoziţie cu mărinimie de Air France
- transport local asigurat la bordul celebrei motorete Unirea, eroina proiectului Thailander.ro
- pe mine ghid în Thailanda pentru o săptămână, între 11 şi 18 aprilie, de Anul Nou Thailandez, unul dintre cele mai simpatice si mai dezinhibate evenimente de pe mapamond.

Ce ai de făcut:
- să donezi minimum 99 de lei în contul Salvaţi Copiii: RO15RNCB0071011434790005 (RON),  deschis la BCR, Sucursala Plevnei, Bucureşti
- să te înscrii aici.

Small print:
- vom petrece Anul Nou în provincia Mae Hong Son, în Nordul Thailandei, o regiune recunoscută pentru frumuseţea naturală şi tradiţiile populare nealterate.
- cheltuielile de cazare, masa şi transport de la Bangkok până la locul faptei intră în grija ta (estimativ, vreo 500 EUR)
- inscriindu-te la tombolă, îţi dai acordul să primeşti periodic newsletter-ul Air France pe adresa ta de email
- viza se obţine de la Ambasada Regatului Thailandei la Bucureşti (Str. Vasile Conta nr. 12, tel. 021.311.00.31, 311.00.67, 311.00.78)
- am prietenă

Donează, înscrie-te aici şi ne vedem aici.

2 noiembrie 2010

23 octombrie 2010

7 iulie 2010

17 mai 2010

14 aprilie 2010

10 reguli pentru un Songkran* reuşit



1. Trezeşte-te devreme, că aici Anul Nou începe toată ziua.

2. Bea ceva alcool de cum te-ai trezit. Continuă pe tot parcursul zilei. Altfel o să răceşti rău.

3. Îmbracă-te în haine jerpelite şi cât mai sumare. Costumul ăla de baie cumpărat în '96 din Eforie e numai bun.

4. Nu îţi lua cu tine absolut niciun obiect care ar avea de suferit din cauza apei. Mobil, bani, aparat foto sau extratereştri pe care apa îi ucide.

5. Nu accelera când îi vezi pe stropitori. O să-ţi iei nişte hectolitri de apă în plină faţă la 50 la oră şi o să cazi cu motoreta.


aşa nu!

6. Dacă ai căzut, nu te duce la poliţie. Or să râdă de tine: "ce, nu ştiai că e Songkran? de ce n-ai mers mai incet?"

7. Nu băga scuze de genul "abia m-am schimbat", "am mobilul in buzunar", "camera mea foto costa 50.000 de euro" sau "nu sunt thailandez, nu vreau sa sarbatoresc". O să curgă şi mai mult sânge. Pardon, apă. Stai potolit, aşteaptă să fii udat şi vezi-ţi de drum.


aşa da!

8. Puşcoacele cu pompiţă sunt pentru copii. Profesioniştii folosesc de la ulcele la găleţi de 10 litri.


profesionişti

9. Dacă tot te-apuci să stropeşti oamenii, măcar fă-i să se simtă bine. Cumpără multă gheaţă şi răceşte apa pe care o vei împroşca. La 35 de grade afară, conferă pielii încinse un efect revigorant.

10. Poţi să stropeşti pe oricine: poliţie, armată, Petreanu, Zoso. Nimeni nu se supără. Nimeni nu e mai presus de Songkran.

*Songkran = Anul nou thailandez. Mai multe detalii aici, că nu-s din ăia care traduc de pe Wikipedia ;-)

13 aprilie 2010

12 aprilie 2010

Cum întrebăm noi, românii



"Salut, te deranjez şi eu cu o întrebare.

Eu şi soţia apreciem foarte mult ceea ce faci. Şi eu aveam în plan de multă vreme să fac asta, dinainte să aflu de tine. Dar soţia nu a fost de acord, pe urmă a venit şi primul copil, apoi al doilea, ştii cum e. Noi avem şi o casă la munte, ne-a costat ceva timp şi bani, dar acum ne-am decis şi vrem să ne urmăm visul şi ne-am decis la Thailanda (de fapt, asta a fost prima noastră opţiune de acum câţiva ani, dinainte să ajungi tu) sau la Spania sau undeva în Caraibe ori America de Sud (Brazilia, Mexic). Dar am înţeles că sunt violenţe în Thailanda.

Multumesc anticipa pentru răspuns

Marius"

----------------------------------------------

"Salut,

Să ştii că am citit tot ce-ai scris pe blogul tău şi pe amazingrace. Am şi eu o întrebare: cum se numeşte insula pe care stai?

C. M."

----------------------------------------------

"Bună,

Eu şi cu soţul meu vrem să mergem în luna de miere şi mă gândeam că poate ne dai un sfat. Noi am fost deja în Asia, la Tokyo şi ne-a plăcut foarte mult. În special cultura japoneză, care e deosebită. Tokyo e chiar un oraş aparte, dar ne propunem să vedem mai multe. Pe mine mă fascinează de mică Asia şi sunt pasionată de fotografie şi vechile tradiţii, dar în special OAMENII. Deocamdată ne gândim serios la Thailanda, Bali sau undeva prin zonă.

Ne poţi face o recomandare?

Emilia"

----------------------------------------------

"Salut, Brad

Am fost şi eu pe unde eşti tu, dar acum mulţi ani, mai exact la Pattaya. Eram curios cum te-ai adaptat la cultura thailandeză. Mâncare, stil de viaţă, e cu totul altceva, nu? Vezi, atenţie mare la ladyboys, că arată mai bine ca fetele şi s-ar putea să te păcăleşti ;-) I s-a întâmplat unui prieten de-al meu. A fost horror, crede-mă! Dacă vrei mai multe informaţii, ăsta e mailul meu.

Sper să ai timp să răspunzi, printre cocktailuri, palmieri si thom yam, yam-yam ;-)

Sawatdee krap!

Cezar"

----------------------------------------------

"Salut şi scuze pentru deranj

Planific să petrec câteva luni în Thailanda, Laos, Vietnam sau Cambogia şi aş avea o întrebare: cum sunt preţurile pe-acolo?

Merci mult.

Vali, Ploieşti"

---------------------------------------------

"Bună, Brad

Şi pe mine m-au fascinat călătoriile, în special Asia, misterioasa Asie! Primul meu contact cu acest continent s-a petrecut demult, să tot fie vreo 20 de ani, când am ajuns prima oară la Istanbul, Constantinopole, capitala vechiului Bizanţ. De-atunci am mai fost în Egipt, din nou în Turcia (Bodrum şi din nou Istanbul, de vreo două ori cred), apoi m-au fermecat Dubai-ul cu turnurile de fildeş şi de aur şi Israelul, cetatea credinţei, precum şi Tunisia. Visul meu a fost, însă, să ajung în Persia (Iranul de astăzi) şi în India lui Tragore şi a mereu îndrăgostitei Maytrei. Apropo de asta, am găsit o ofertă la o agenţie de turism de la noi. "Incredibila Indie", doar 1200 de euro pentru două săptămâni, cu tot cu zbor.

Să o iau sau să mai aştept?

Mulţumesc şi ţine-o tot aşa. Asia are multe poveşti pentru tine. Descoperă-le cu mintea şi cu sufletul!

Monica Dobrescu"

------------------------------------------

"Eşti foarte tare! Permiţi o întrebare?

Planific o expediţie în Thailanda şi împrejurimi, dar nu cu motoreta, ci pe jos! Voiam să ştiu dacă cunoşti alţi români prin zonă, am înţeles că sunt câţiva chiar pe insula unde stai! I-ai întâlnit? Dacă nu, încerc eu să dau de ei şi vă pun în legătură! Ar fi păcat să nu vă vedeţi! Eu acum finalizez itinerariul final şi în câteva luni sunt acolo!!! Te mai găsesc prin zonă???

Numai bine!

Vali"

----------------------------------------------
"sal,

mi-a dat un amic linkul tău. cum e prin tailanda? preţuri, cazări, mâncare, ai ce să faci?

baftă

adi"

-----------------------------------------------

"Bună ziua,


Am primit mailul dvs. de la L. L. si va contactez in legatura cu sectiunea de travel pe care o vom avea in numarul viitor al revistei. Ne-am gandit sa va propunem o colaborare la care sa ajungem de comun acord – poate fi un articol despre genul de turism neconventional, care combina ingredientele traseului initiatic cu downshifting-ul, sau poate fi un eseu personal din aceeasi zona.

Daca vi se pare interesant, astept cat de curand un feedback si propunerile dvs.

Mulţumesc,

Anda B., Editor"

----------------------------------------------

"Si raspunsurile?:))))))

Laura"

----------------------------------------------

CLARIFICARE: Pentru că sunt câţiva cititori care nu au înţeles că citatele de mai sus sunt un produs de sinteză (mai puţin ultimele două) şi că numele nu sunt reale (cu aceleaşi excepţii), vă invit să citiţi un post mai vechi, intitulat sugestiv "Cum vorbim noi, românii". Nu dau explicaţii suplimentare, că ar însemna să îi jignesc pe cei care au înţeles.

7 aprilie 2010

Şi în est ce mai faci, măi, Brăduţ?



Ko Yo, insuliţa fermecată, îşi vede de treabă la modul cel mai relaxat, deşi e strivită între două superlative.

Primul superlativ: lacul Songkhla, cel mai mare lac natural din Thailanda, care acoperă o suprafaţă de 1000 de kilometri pătraţi. Tehnic vorbind, lacul nu e chiar un lac, ci o un complex de lagune în care se amestecă apele dulci venite dinspre munţi cu cele sărate ale Golfului Thailandei. (citeşte continuarea pe The Thailander)

5 aprilie 2010

"Friendly restaurant, local and international cuisine"



Când am ajuns, era doar o masă ocupată. Două scandinave între tot atâtea vârste, cu copiii. Din specia "Lasă, că-ţi arată ea mami elefantul".

- Şi tati unde e?
- Pe cartea de credit.


Ca şi cum femeile n-ar fi fost suficient de amărâte după un copil, un divorţ şi 10 ore pe charter, ăştia de la restaurant băgau o muzică să le îngroape definitiv. Genul ăla de complilaţie "Femei părăsite când le era lumea mai dragă". Bonnie Tyler, Celine Dion, Melanie C şi Jason Mraz, cântece care conţineau expresii total nepotrivite, de genul "Kiss me" sau "If I could turn back time".

La aşa ceva nu se dă play pe malul mării decât în caz de honeymooneri. Care ascultă, se ţin de mână şi par să îşi spună

Nouă nu ni se va întâmpla niciodată, nu-i aşa, iubitule?

În fine, am zis că o fi fost o întâmplare. O compilaţie pentru turişti, poate singura. DAR, după ce scandinavele au plecat şi am rămas doar eu, CD-ul s-a întors pe partea cealaltă. Dire Straits, Eagles, Kenny Rogers, o colecţie pe care am putea-o numi "Cum să-ţi spun că am pe alta fără să te privesc în ochi?"

Deci o făceau special ca să mai comande lumea bere.

M-a trezit un grup de nemţi cărunţi. Două femei şi doi bărbaţi cărora ori nu li se întâmplase, ori trecuseră peste asta, că păreau încă împreună. S-au pus la o masă în spate şi au început să fluiere tonic pe melodiile triste, în timp ce amestecau cărţile pentru renţ. Nişte oameni pregătiţi să piardă războaie.

Am plecat înainte de iminentul Rammstein.

4 aprilie 2010

1 aprilie 2010

10 martie 2010

9 martie 2010

Cum să nu spui niciodată "nu" clientului. (Scrisă la o pizzerie)

- Does this hotel provide internet connection?
- Let me check sir...yes, you can play internet.
- Wi-fi?
- Let me check, sir...yes, sir, you can play internet wifi.
- Can I use it in my room room?
- Let me check, sir, yes...internet wi-fi available in your room.
- Great

(dupa 10 minute)

- Madam, the internet doesn't work in my room.
- Let me check, sir...yes, I talk to our programer, you are right, internet in room not available.
- But where?
- Let me check, sir...sir, you can play internet in the lobby.
- Good

(dupa 10 minute)

- Madam, the internet does not work in the lobby either.
- Let me check, sir...sir, yes, you are right, internet was down yesterday and today.
- How about tomorrow?
- Yes.

4 martie 2010