22 iulie 2013

33 Decembrie

Sfinții noștri (bărbați, femei, copii)
Au sihăstrit în blocuri de chilii.

Os în beton, beton în fier,
Lung le-a fost drumul pân' la cer.

Sfinții noștri, în aur îmbrăcați,
Găsiți nu pot fi; numai căutați.

(21 iunie)

1 iulie 2013

O petrecere de 20 de ani de la terminarea liceului
















Sâmbătă seara a avut loc, la Urziceni, petrecerea de 20 de ani de când am terminat liceul. Teoretic Nr. 2 până în 1989, respectiv Grigore Moisil după.

A fost Borca, omul cu care am râs cel mai mult în viața mea.  Genul ăla de prieten care-ți spune că ești cârnat și tu îi spui că e salam și el te face bou și tu îl faci gândac și vă boscorodiți de mame și de bunici și râdeți de vă căcați pe voi. Băieții au nevoie de astfel de prieteni.

A fost Mădă, colega de la "uman", primul om care mi-a dat vreodată senzația că aș putea scrie. Am citit o poezie la cenaclul liceului și s-a uitat la mine într-un fel de n-am mai lăsat cuvântul din mână până azi. Scuze, mamă, tu mi-ai zis prima, dar nu te-am crezut.

Și Cristina a fost. Evident că a fost, doar ea ne organizase, cu luni înainte, uzând de toate descoperirile tehnicii. Mulțumim, Cristina.

A venit și cea mai frumoasă fată din generală și din liceu și probabil din Urziceni în vremea aceea, de care am fost îndrăgostit dintr-a cincea până într-a unșpea și nu i-am spus-o niciodată. Nu-i dau numele. Să se înțeleagă ele.

A fost și Liviu "Căpriță", colegul nostru din Manasia, cel mai bun suflet pe care a încercat viața să-l strice și n-a reușit.

Și Mircea a fost. Singurul din clasă care auzise de Peter Gabriel.

Și Cicero (cu care-am fost coleg încă din grădiniță dacă poți să crezi așa ceva). Și nebunul de Radu. Și Ginel și Istrate. Și Cătălina, draga de ea, și Betty, care voia să se facă actriță și noi râdeam de ea. Copiii Bărăganului.

Au fost și doamna Minodora de matematică, astronomie și purtare și domnul Titi de română și domnișoara Ursu de istorie și dirigul nostru, domnul Spermezan, care ne-a preluat într-a XI-a după ce doamna Victoria (de geografie) și-a recunoscut înfrângerea. A fost și domnul Dănuț, dirigul de la C, singurul care s-a schimbat cât de cât. E drept, avea 25 de ani când a început să predea la noi la liceu. Era și momentul.

Au lipsit: doamna Dobrinescu de română și dirigă la "uman", domnul Dobrinescu de muzică și dirig personal de pian. Vali, colegul meu de bancă și Simona, nevastă-sa, care mi-a suflat locul I la BAC, Cătălin "Chiț", Alina (măi, unde ești? caută-mă pe Facebook!), Cristi Grigore, Cristi Bănică, Laura, Magdalena, cei pe care nu i-am văzut în fotografii și eu.