31 octombrie 2009

H1N1DN1

Auzi, gripo?
Vrei sa faci un ban?
Vrei sa te vezi la televizor?
Vrei sa te combini c-un fotbalist?
Fii porcina.

Am tocmit un barcagiu in Chaloklum si ne-am dus sa vedem plaja laudata. Drumul a durat 10 minute si 4 euro de caciula. N-am negociat.

Plaja era, intr-adevar, goala as promised. Cu tot cu noi, erau 10 persoane. Cand am coborat din barca am dublat populatia. Si asta in ciuda Full Moon Party-ului de luni, in perspectiva caruia insula a inceput sa se umple. Ceilalti rezidenti erau cativa englezoi abia trecutzi de adolescenta. Tineri, frumosi si veseli. Cu siguranta nu facusera vaccinul asta.

Cazare se gaseste la casutze: 4 euro pe noapte, ventilator, apa rece mai degraba calda.
Nisipul e fin. Apa e ca-n pantecul mamei. Sau, cum discutam in timp ce faceam pluta, "zici ca te-a bagat unu in ma-ta si tu l-ai luat in serios".

Exista un restaurant nici ieftin nici scump.

E frumos. Mai venim. Bottle Beach.

Poeticaly corect

Fara saraci si curve si tzigani
Mai luam noi portoroj?
Mai luam noi can?

Poem muzit de postu' lu Petreanu.

Azi asteptam un amic sa vina cu vaporul din Surat Thani. M-a sunat ca intarzie o ora, ca a luat urmatorul vapor, etc. Ce sa fac, ce sa fac? Ma uit pe langa port: un restaurant chinezesc, o frizerie si un bordel. Asa ca m-am tuns. Pun poze dupa ce creste la loc.

Uite atata costa.
Ca numai la bani va ganditi.
Avea dreptate pestisorul de aur.

Pliz come

Cand se va infiinta un top al fanilor YOGA din intreaga lume, poti sa fii sigur ca n-ai sa gasesti numele meu pe primele locuri. Totusi, ca un vrednic cercetash ce sunt, am zis sa verific situatia pentru cei care aspira la o pozitie fruntasha in acest top.

"The Yoga Retreat" se arata a fi un mic paradis pentru cei care vor sa-si extraga sanatatea si fericirea din asane (pozitii de yoga), cristale magice, potiuni din plante, Pilates si alte minuni de acest gen.

Lacashul ofera cursuri de Hatha si Ashtanga Yoga, de Chakra Healing, Alexander Tehqnique, Pilates, dar si de Thai Cooking (stiu eu niste persoane care ar da skip la restul si s-ar limita la ultimul punct din lista).

Pe langa aceste spiritualitati, ce mi s-a parut cel mai interesant e un program de detoxifiere. Citindu-i descrierea mi s-a facut un pic parul maciuca. Pe de alta parte, insa, oricine ii rezista timp de 7 zile se va simti cu sigurantza muuuuult mai bine dupa. Programul curatza plamani, ficatzi, stomaci, coloni, in general organe care au cel mai mult de suferit din lupta pentru construirea societatii capitaliste.

Programele sunt coordonate de Teresa Kennard, o englezoaica cu diplome in dans (!), Yoga si alte minuni. Amabila ca o englezoaica (adica mai degraba cordiala), l-a pus pe un cursant sa-mi arate locatia. Care cursant se simtea cam rau, ca urma nu stiu ce regim/program ca sa creasca mare si frumos si sa-l placa fetele. In afara de el mai erau 3 cursanti care stateau la masa si sorbeau vorbele Teresei.

Yoga Retreat e usor de accesat, aflandu-se la marginea drumului dintre Haad Salaad (5 minute cu motorbike-ul) si Chaloklum (10 minute). Exista 3 tipuri de acomodare: bungalow cu baie proprie, camera cu baie proprie si camera cu baie comuna. Nu e la mare, e mai sus, overlooking iungla. Bucataria serveste felurite fierturi si potiuni pe baza de plante, dar se poate manca si omeneste.

A, sa nu uit: daca stati aici va puteti bucura si de prezenta in incinta a unui herbal steam bath, un soi de sauna unde aburul e impregnat de ierburi binefacatoare.

Overall, locul e linistit, curat, probabil ca devine si ceva mai prietenos pentru cei care au subiecte de conversatie, iar cursurile si programele nu te zboara din ghete ca pretz. Detox-ul, de pilda, costa 250 de euro incluzand si cazarea, ceea ce mi se pare un chilipir avand in vedere cat te-au costat pizzele, kentanele si whiskianele pe care le-ai bagat in tine ca sa ai motiv pentru detoxifiere.

Recomand locul celor pasionati de tehnicile orientale, de viatza sanatoasa, de relaxare. 7 zile aici ar merge perfect incadrate intre alte doua saptamani de mare, de soare, fetitzele sunt goale.

Preturi nu va dau loco, intrati voi pe site-ul Yoga Retreat si vedeti-le, impreuna cu alte detalii picante despre locul cu pricina.

NOTA: Mai adaug poze la articol in zilele care urmeaza, ca acum nu stiu ce naibii are netul.

Ceva de care nu poti fugi

Noapte, iungla, mare.
Pasarele ciripesc, broaste oracaie, ploaie sta si incepe. Tropice.
Suna telefonul. Nu stiam numarul. Raspund, poate-i important.

- Alo.

La capatul celalalt al roamingului, o voce distinsa de doamna din provincie, chestie care s-a si verificat pana la urma:

- Buna seara, Zaharia de la Roman va deranjeaza, as dori cu doamna Mihalcea, profesoara

In familie

E o tanti aici in sat care atat de bine spala rufele si atat de frumos le parfumeaza, netezeste si impacheteaza, incat i le duc si pe cele curate. De fiecare data in aceeasi sacosa de la f64, ca sa stie care-s ale fotografului si care nu.

40 THB, daca asta era intrebarea.
0,8 EUR, daca asta era urmatoarea.

Cum sa agatzi in Thailanda

E mult mai simplu decat credeam.

Esential e sa fumezi. Cat mai mult si cat mai des.
Gaseste-ti un loc ceva mai retras, de preferinta in intuneric si lungeste-te pe o saltea.
Aprinde-ti una si trage adanc din ea. Poti sa si pufai, important e sa se vada ca fumezi. Show off, gen.

Dupa putina vreme, ele or sa te remarce: "fata, vezi luminitza aia? e un tip acolo"

La inceput, or sa se falfaie o vreme prin fatza ta, mai la distanta, cat sa nu bata la ochi. Tu fumeaza mai departe, arde-o cool, fum dupa fum, jar aprins dupa jar aprins, un far pervers care ghideaza gagicile spre naufragiu. Nu te misca, nu face niciun pas catre ele, ca doar nu esti si tu obsedat sexual ca toti ailaltii.

Cu cat te vei misca mai putin si vei fuma mai mult, vei deveni tot mai atractiv. Iar ele, tot mai indraznete, vor lasa falsele pudori la o parte si vor incepe sa roiasca in jurul tau. Din ce in ce mai multe.

Doar ca, asa cum e in viatza, una singura - femela Alfa sa-i zicem - va avea curajul sa te abordeze. Se va apropia planand unduios, seducator va ateriza fix in varful tzigarii tale aprinse:

"Aaaarrrhhhh...la naiba, fetelor, m-am ars! Era doar o nenorocita de tzigara."

Tehnica functioneaza la fel de eficient si pentru agatzarea licurilor masculi.

Al naibii sezon ploios

Dupa ce-am pus postul de mai jos, s-a petrecut un eveniment care avea sa schimbe fatza ultimelor 24 de ore: a fulgerat.

Fulgerul a lovit un transformator, impulsul s-a transmis in tot satul, la Malibu Beach Resort au explodat prizele, modemul lui Mr. Ong a incasat o supradoza de electricitate pe care a impartit-o frateste cu laptopul meu. Rezultatul: un scurt circuit care a ars si modemul si adaptorul laptopului.

Deci n-am avut net. Deci de-aia n-am scris.

Aseara am negociat doua ceasuri cu Mr. Ong incercand sa-i explic situatia, sa-i explic ca eu trebuie sa merg pana in Samui ca sa-mi caut alt adaptor, in timp ce el trebuie doar sa dea un telefon la baietzi sa vina sa-i verifice mizeria. Omul, daca ar fi putut, si-ar fi taiat o mana numai sa nu sa plateasca un specialist. Ca in publicitate.

Abia in momentul in care am luat adaptorul distrus si, cu un gest teatral, l-am aruncat la cosul de gunoi, Mr. Ong a inteles ca nu-i de gluma cu nebunul.

Azi au venit baetzii, i-au schimbat modemul, merge netul din nou. Mr. Ong bombane prin curte: "tree tausan baaaht, tree tausan baaaht!" Al naibii sezon ploios; l-a ruinat.

Acum doua vorbe despre aceasta perioada a anului care, prin insasi monstruosul sau nume, tine turistii la casele lor.

Ieri a plouat cam pana pe la 4, in vreo 10 reprize. Unele mai torentiale, altele mai subtiri. Astazi n-a plouat, norii si soarele alterneaza la putere. Localnicii zic ca sezonul ploios - cel putin pe insula asta - presupune 2-3 zile innorate (cu eventuale ploi) si 2-3 zile insorite. N-as stii sa va spun pana cand dureaza, ca patternul meteo difera de la o insula la alta si adeseori incalca regulile continentale. Dar o sa ma interesez.

La ora la care inchei acest comentariu (13:45 ora locala) a inceput sa ploua. E perfect: trebuie sa ma duc sa-mi iau tzigari.

Sunt Romica Jurca si va multumesc pentru atentie.

UPDATE: Am fost, am luat tzigari si mancare la pisica. Abia dupa aia a iesit soarele.

IAR UPDATE: M-am interesat pentru dumneavoastra. Exista doua sezoane ploioase. Cel teoretic incepe la 15 octombrie si se incheie la 15 decembrie. Cel practic a inceput pe 27 octombrie. Mai pun un UPDATE cand se termina.

IAR IAR UPDATE: S-a terminat pe 21 decembrie.

O să fie bine, o să fie pâine

După o întârziere de 3 săptămâni, sezonul ploios a ajuns in Koh Pha Ngan astăzi la 8 şi 20 dimineaţa. Am ieşit în prag să-l întîmpin:

- Sezonule ploios, sezonule ploios, bine ai venit!
- Lasă-mă, frăţioare, tu nu ştii cum e traficu-ncoace.

Dintr-un motiv care-mi scapa

Cumpărăm minciuni de toţi banii şi, când falim, primim gratis adevărul.

NU STIU

Asta e formula magica.
Daca ai puterea s-o folosesti, afli.
O fi greu?

Arhipelagul Mergui e lumea lui, a Presedintelui

Există perspectiva unei calatorii catre Myanmar (Burma). Mai exact, as vrea sa vizitez arhipelagul Mergui, 800 de insule situate in Marea Andaman, la doar vreo suta de kilometri de locul in care ma aflu.

Miu (cu accent pe u) e un myanmarez care lucreaza de 4 ani la un resort in Thailanda impreuna cu sotia si doi compatrioti. Ne-am cunoscut in primele zile pe Koh Pha Ngan. Miu e un om vesel si amabil, a insistat sa trec pe la el sa-mi dea sfaturi despre tzara lui. Am trecut ieri.

- So, where you wanna go?
- Mergui Archipelago.
- Mergui, but how you know Mergui?
- I read.
- Oh, you read.

Miu a adus o harta. Mi-a aratat cu degetul cam unde-ar fi Mergui.

- Up, in North, far, near Rangoon.
- Mergui? No way! Mergui is in the South.
- South? Mergui? No way. Up in North. I from Myanmar, I know.
- Look on the map, Miu. See this islands? Look. It reads: "Mergui Arhipelago"
- Nooo...cant' be. Wrong map.
- All the maps ever made display the Mergui in this position.
- No, no, impossible.

Ce-a urmat: Miu a chemat-o pe nevasta-sa, nevasta-sa i-a chemat pe compatrioti si au inceput sa dezbata pe marginea localizarii acestui arhipelag iute de picior care apare pe harti cu 1000 de kilometri mai jos decat l-au lasat ei acum 4 ani. Eu mi-am comandat un sweet and sour chicken cu orez. Sesiunea de comunicari stiintifice a continuat si dupa ce pusesem deja furculita jos. M-am intrerupt de cateva ori ca sa filmez.

Urmariti fragmente. Cat despre concluzie, aceasta ma indreptateste sa cred ca Mergui e o lume doar a mea, unde pot fi presedinte pe viatza, fara contestatari.

Daca ti-a placut, citeste si cum am dat redat Turciei ditamai Muntele Ararat.

Banc genial (de la Aida)

Peştişorul de aur, prins în undiţă de un român:
- Ia zi, mă, ca să nu mai pierdem timpu': câţi bani vrei, ce ţară sa conduci şi câţi centimetri de sculă ţi-ar trebui, 'ţi-ai dracu de români, că n-aţi cere unu' o carte sau un bilet la teatru ...

La o onomastica

"Pescarul a lasat atata saliva pe tzigara incat, daca am colecta ADN-ul din ea, am putea sa ne facem pescarul nostru."

Ioana catre Cristi: Te patrunde frumosul?
Cristi catre Ioana: Poate pe tine.

"Se uita la mine de parc-as fi o lupa prin care vede totul mai mare"

"Iti place untul?"

Isi mai aduc aminte ashtia maine si mai pun. La multi ani, Mitică!

UPDATE (multumiri Ioanei):
"Nu renega, bă, cartofu, că el te-a adus la viaţă"

Traiasca programul de la 9 la 6!

Ora 9: Trezirea. Cocos a intrat in casa, a ginit punga de Whiskas si s-a scufundat partial in ea. Fac dush cu apa rece (ca mi-e cald). Rad o cafea si un pahar de lapte. Spal vasele. Mai exact, paharele. Farfurii nu prea folosesc.
Ora 10: Ma prezint la poligon. Trag cu arcul 60 de minute pe ceas. Nimeresc in centru de 10 ori. E bine. Ultima oara am nimerit decât de 7 ori. Stiu, tu trageai mai bine.
Ora 11: Ma duc nearby la Malibu Beach Resort sa-i fac rezervare amicului M, care vine pe-aici in decembrie. Platesc o carca de bani pentru el.
Ora 11:30: Ii trimit amicului voucherul pe mail, anuntandu-l ca mi-e dator vandut. Schimb statusul ala porcos de pe Facebook cu unul neutru. Sa nu sperii fanele.
Ora 12:00: Program de inot. Apa calda si albastra, nisip fin, barci colorate. Simt pentru o clipa ca-mi place noul job.
Ora 13:00: Revin la sediu si fac un dush sa-i spun sarii marine "jos labele de pe Bradut Florescu!" (unde e el, Vadim, saracu, ce i-ar mai placea aici...)
Ora 13:30: Gatesc. Ananas cu banane natur. Se ia ananasul, se curata, se taie felii, se iau bananele, se curata, se taie felii, se servesc impreuna cu ananasul, se arunca resturile la pasari.
Ora 14:00: Fac schimb de MP3-uri cu vecinul pescar. El imi da muzica thailandeza, eu ii dau blues si jazz. Ma gandesc o secunda sa-i dau si niste dubstep (prescurtarea de la "step dubios") dar nu cred ca stie sa-l foloseasca. Secunda trece. Ard CD-uri ca marele vandam.
Ora 15:00: Umblu prin Had Salaad sa gasesc, fotografiez si negociez o cazare pentru amicii A&D care vin si ei pe-aici in decembrie.
Ora 16: Pauza de masa. Mananc sweet and sour chicken la Smile Bungallows, unde discut cu oamenii din Myanmar. Sweet and sour, discutia. Revin cu amanunte.
Ora 16:30: Plec spre Haad Mae si Haad Yao sa mai caut cazari.
Ora 18:OO: Pornesc spre casa, impreuna cu mii si mii de alti oameni ai muncii. Ajung. Vecinul pescar tocmai pleaca. "Wanna go night fishing? Big baracuda!". Refuz, intrucat asta ar insemna sa lucrez overtime. Zi, imi platesti tu orele suplimentare? Zi!

Update. Ora 20:23. Constat ca nu e nimeni online. O ardetzi sagapao pe la terase, prin Codrii Cozminului si pe la Rasnov. Teatru, opera, Centrul Cultural Ceh, Vechiul Bucuresti, catzarari in coarda, ancore chimice si carabe. Intalniri cu fostii colegi de facultate, job, armata. Arta urbana, frape-uri, vin alb la pahar.
Numa io muncesc in ţara aia.

Intunericul

Este singura forţă capabilă să facă vizibili licuricii.
Nu trebuie să faci tu nimic. Aşteaptă până vine vântul să stingă lumânarea.
Imediat apar, licuricii.

Bai, Radule

Vezi ca plec in Indonezia sa-ti caut cafea pentru MonKaff.
Daca gasesc, cum imi dau seama ca e buna? Si ce fac cu ea? Ti-o povestesc sau iti trimit o mostra?

Trebuia sa ne vedem la 10, a ajuns la 10:30.

- Pisi, o sa-ti cumpar un ceas de ziua ta, ii zic de cum o vad urcand scarile.
- Scuze, am fost la Cristi si Ioana, mi-au dat carne de pui si pe urma am atipit nitel pe niste chilotzi.
- Da, numai mancare si sex ai in cap.
- Auzi, ce-ar fi sa te relaxezi si tu putin? Esti in vacanta, Doamne iarta-ma.
- Hai, c-avem treaba. Am aici o lista lunga cu nume pentru tine. Ti le-au dedicat niste prieteni de-ai mei de departe.
- Da, stiu, mi-a spus mierla vorbitoare.
- Pai de unde stie ea?
- Iti citeste blogul.
- Aha. Fii atenta. Eu o sa-ti citesc numele tare si raspicat. Cand iti place unul, linge-te pe bot si eu il trec pe shortlist.
- Asa, lip!?
- Asa, lip!
- Sa incepem.

Pisica s-a asezat pe masa, chiar in fatza mea; a ciulit urechile ca nu cumva sa-i scape taman acele sunete diafane care transforma un cuvant banal intr-un nume de pisica. Am inceput sa recit din lista:

- Torquelina
- lip!
- Vatican
- lip!
- Martha
- lip!
- Cocos
- lip!

Am tinut-o asa pana am terminat toate numele. Dupa fiecare, se lingea pe bot. Era plina de saliva cand am ispravit.

- Stai asa, nu se poate. Te-ai lins pe bot la toate numele.
- Pai...mi-au placut toate. Sunt foarte frumoase. Niste adevarate nume de pisica. Sunt foarte priceputi prietenii tai. Multumesc frumos.
- Ok, ok, dar ideea era sa alegem unul, maxim 5, ca nu poti sa te numesti torquelinavaticanmarthacocosshaolinchiliboemaboemaboematorquatotassoetc...Pana te chem la masa, mori de batranetze.
- Se vede ca nu l-ai citit pe Elliot. Eu pot sa am cate nume vreau. Si, in cazul de fatza, vreau sa le am pe toate, sa fie numele mele, sa ma joc cu ele dupa-amiaza cand e cald, sa mi le repet in cap, sa rad si sa ma rostogolesc pe veranda. Cat despre cum o sa ma strigi tu - ca numai la tine te gandesti - iti sugerez sa ma strigi de fiecare data cu alt nume. O sa fie amuzant, te asigur. Vecinii or sa creada ca ai innebunit, dar eu o sa stiu secretul si o sa vin de fiecare data.
- N-am nimic impotriva dar, in timp ce noi stam de vorba aici, fiecare dintre prietenii mei asteapta ca numele sau sa fie cel ales. Oamenilor le place sa castige, chiar si trofee simbolice. Mi-e ca daca toate numele or sa iasa castigatoare, vom fi acuzati de blat.
- Auzi? Imi dai numele alea odata, ca abia astept sa ma joc cu ele?!

Pisica si-a luat numele si s-a dus mai incolo, pe nisip, sub un palmier. Eu am plecat la supermarket sa cumpar una, alta. I-am luat si ei o punga cu mancare pentru pisici. Si un castron mare. Cand ai atatea nume trebuie sa te hranesti bine.

Am desfacut punga si am umplut castronasul.

- Torquelina, hai la masa, Vaticano!

Va multumim tuturor.

Peter Gabriel featuring The Aftertherainfrogs: Kiss That Frog

Peter Gabriel. L-am incercat si functioneaza. Incearca-l si tu!
Kiss that frog and she will sing along.

686

In fiecare zi apar altii. Patru, cinci, uneori mai multi. Barbati si femei, majoritatea tineri.
Pe unii ii stiu, pe altii asa si asa. Pe cei mai multi nu, dar ii cunoaste cineva care cunoaste pe cineva care ma cunoaste.

Asa ajung la usa mea. Bat, le deschid. Dau ochii roata prin casa, apoi se aseaza pe veranda si tac. Din cand in cand, se uita la mine. In restul timpului, unii dintre ei se uita la altii dintre ei si invers.
Nimeni nu scoate o vorba, desi eu ii tot chestionez din priviri: "hai, ziceti, de ce-ati venit? ce vreti de la mine? ce vreti sa-mi spuneti sau sa va spun?" Nu vorbesc. Se multumesc sa ma priveasca din cand in cand, clipind repede din gene ca sa nu ma prind. Uneori zambesc. Uneori fac cu ochiul. De cele mai multe ori sunt tristi si singuri, desi veranda geme de lume. 686 de chipuri ca sa fiu mai exact.

Cand se intampla ca vreo tipa din gasca sa-si descheie putin bluza din pricina caldurii, locul parca se mai anima. Baietii isi dau coate, zambetele se inmultesc, podeaua tremura sub un iures lipicios. Apoi, imaginea decolteului se inroleaza in peisaj si priveghiul se reia de unde ramasese.

Azi a batut la usa mea o fata bruneta. Frumoasa. I-am deschis, i-am indicat un loc liber, i-am dat un pahar cu apa rece de la frigider. N-a scos o vorba toata ziua. In primele doua ore s-a uitat din cand in cand la mine cu acel interes alimentat de noutate. Pe urma nu s-a mai uitat. Acum sta cu paharul in palme. E tot plin. In apa care s-a incalzit pluteste o musculitza moarta.

Facebook.

Am o pisica. Ea este foarte miloaga. Dimineatza, profitand de faptul ca dorm cu usile si ferestrele deschise, intra in casa si incepe sa miaune tare-tare. E o pisica desteptatoare. Apoi se urca pe chiuveta si cauta mancare. Nu gaseste. Miauna protestant si se freaca de piciorul patului.

Ieri i-am fiert un ou si i l-am servit frumos pe o farfurie de plastic albastruie. A mirosit, dar n-a mancat. Mananca numai carne. Cristi si Ioana i-au dat carne de pui si a mancat-o. Pana la urma, a venit un catzel mic negru cu alb si a halit oul boscorodind: "mâţele astea...mereu trebuie sa faci curat dupa ele".

Catzelul doarme de regula la baza scarilor, intr-o tufa, sa-i fie umbra. Dar nu despre catzel e postul asta ca, daca era, l-as fi intitulat "am un catzel". Nu e cazul deocamdata, ca a fugit de teama furtunului domnului Ong.

Domnul Ong, proprietarul, a venit sa ude florile din jurul casei. E un batranel mic si harnic, cu o fatza de chinez, care inlocuieste cu un zambet fiecare cuvant pe care nu-l poate spune in engleza. Si sunt multe. Majoritatea.

Pisica merge cu mine cand ies sa ma plimb pe plaja. Imi arata drumul. Ieri m-a dus la o casutza. Nu era nimeni acasa si totusi cineva vorbea intr-una. O mierla indiana intr-o colivie de lemn. Cred ca se cunostea cu pisicutza, ca mult au mai chatuit. Pisica "miau-miau", aia "ciau-hau". Sigur vorbeau despre mine.

Pisica toarce. Cum te-apropii de ea sau ea de tine, incepe sa toarca. Cred ca a stat singura mult timp. O pisica singura la malul marii prezinta de regula asemenea simptome. Am citit eu in monitorul oficial.

O singura problema as avea cu pisica si va rog sa ma ajutati. As vrea sa-i dau un nume dar le-am terminat pe toate din cauza Keniei, care a fatat vreo 15 pui la viatza ei si a trebuit sa-i botez pe toti cu mana mea. M-a lasat fara onomastice.

Ceva idei?

UPDATE: Multumim pentru covarsitorul numar de propuneri. Lista ramane deschisa pana maine la 10GMT+7, ora la care o sa-i prezint pisicii propunerile dumneavoastra, sa vedem ce-si alege.

Iute ca sageata

Dupa cum va povesteam si aici, in Chaloklum e un mic poligon de tir cu arcul. Cristi a fost cu ideea sa mergem, are el o obsesie, cred ca a fost robinhood intr-o viatza anterioara.
Am fost initiati de o thailandeza dragutza si rabdatoare (perversule, e femeie maritata cu copii). Cristi i-a rupt 3 sageti, eu i-am stricat 3 arcuri. Atat de puternici suntem.
Dupa un sfert de ora de practica, am decis sa numaram punctele. Nu va mai spun cine a castigat, ca stiti.
Acum poate sa vina turcul cata frunza si iarba.

E la 20 de palmieri distanta de casa mea. In afara de nume - complet cretin - restul e super-ok. Clientii cu care am vorbit erau multumiti de conditii, de liniste, de piscina mare si de mancarea buna-ieftina de la beach restaurant. In plus, e foarte curat, iar bancul de nisip alb din fatza resortului si copaceii ca niste umbrelutze sunt o chestie de mare efect.

50 de euro pe noapte per room pentru un bungalow cu aer conditionat si apa calda, fie el si pe plaja. Asta pana in 21 decembrie. De pe 21 pe 5 ianuarie e 70. Mic dejun inclus.

Cui dedic victoria?

In primul rand, publicului extraordinar din Thailanda, care a fost al doisprezecelea si al treisprezecelea jucator.
Nu in al doilea rand, Elenei si lui Horia, care m-au tinut la curent cu evenimentele, prin SMS, mail, messenger, twitter si porumbei calatori.
Si tot in primul rand, lui Gabi Ene care-a facut steagul.
Rangers unu, Unirea patru, cum ar zice nea Ovidiu.

Hai, baietzii!

As gati o omleta din oua de broasca tzestoasa. Dar...

Mai trebuie lapte din nuca de cocos
si praf de budinca din niste tarlici,
tigaia incinsa cum arde nisipul
si paza severa a sapte pisici.

Am fost. Multumim.

Nu va grabiti sa dati play, ca tre sa va explic contextul

Imagineaza-ti ca la nunta ta inviti 300 de persoana. Pui multe mese in curtea generoasa a casei tale de piatra. Asha. Pui Cola pe mese. Pui whisky. La 11 dai drumul la o muzica de ambiantza. Dai muzica din totzi vatzii pe care ai putut sa-i aduni de pe o insula a petrecerilor.

Pe la 5-6 incep sa apara invitatii. Oameni saraci, cu jeep-uri.
Care ti-au adus, fiecare, cate un dar. Un dar de pretz. Irepetabil.
Ti-au adus o melodie live cantata chiar de ei pe scena nuntii!
Fals, dar din suflet, dar tare.

De 6 ore canta nuntasii. Unul dupa celalalt, cateodata cate doi.
La 4 minute piesa, va rog sa-mi spuneti cam la ce ora se va termina acest karaoke generalizat din sat, ca sa pot si eu sa dorm.

Acum dati play.