Musonul

A inceput sa bata alaltaieri dimineatza. Puternic si constant, fara pauza. In prima zi, apa a crescut un pic. Ieri a mai crescut nitzel. Azi a crescut si mai tare. Stiti barul ala de pe plaja? Nu conteaza. Nu mai e. L-au luat valurile. Omul nu era trist, nici speriat. Nici macar resemnat nu era. Zambea cand am vorbit cu el.

- What's up?
- Munsoon.
- What can we do?
- Nothing. Just watch.













Pe urma, satenii si-au mutat barcile mai spre mal. Una dintre barci luase atata apa incat se scufundase. Au pus mana de la mana si au scos-o. Acum se zvanta sub un palmier.
Apa mai creste o zi-doua si dupa aia se opreste. Cica asa e normal.

Read More

O să fie bine, o să fie pâine

După o întârziere de 3 săptămâni, sezonul ploios a ajuns in Koh Pha Ngan astăzi la 8 şi 20 dimineaţa. Am ieşit în prag să-l întîmpin:

- Sezonule ploios, sezonule ploios, bine ai venit!
- Lasă-mă, frăţioare, tu nu ştii cum e traficu-ncoace.

Read More

Dusmanii din umbra

Am stins lumina si m-am bagat in patul feciorelnic.
Chiar cand incepusem sa alunec incet pe toboganul catre vis, aud pasi sub fereastra. Pasi mici, usori, care fosneau frunzele uscate de palmier.

Tre sa fie catzelusul ala negru. Iar n-are somn.

M-am intors pe partea cealalta.
Dupa cateva secunde, pasii s-au inmultit. Se invarteau in jurul casei.
Nu auzeam foarte clar, ca zgomotul ventilatorului acoperea exact frecventa aia care m-ar fi ajutat sa decriptez natura sunetului. Si mi-era lene sa ma ridic.

Oare ne-au invadat catzelusii negri?

Cand fosgaiala a devenit mult prea sonora ca sa mai poata fi luata la misto m-am dat jos din pat, am aprins lumina, am oprit ventilatorul si m-am ciulit.

A, e ploaia.

Read More