Se afișează postările cu eticheta scuter. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta scuter. Afișați toate postările

23 februarie 2010

Thailanda: cel mai potrivit vehicul dacă nu te grăbeşti nicaieri





Se ia motoreta cumpărată săptămâna trecută, se duce la shop-ul lui Autain şi i se ataşeaza un saleeng. 180 de euro. Are suspensii, are faruri, stopuri. La total, vehicolul poate transporta:

- un prieten în spatele tău
- doi prieteni pe băncuţă
- un câine
- bagaje
- o ladă mare de bere

Drăcia se conduce foarte greu, dar e extrem de practică. Cu ceva bagaje în ataş, nu treci de 60 de kilometri la oră. Cel mai bine e să mergi cu 50, că în curbele mai strânse ataşul se ridică în aer.

Consumul motoretei a mai crescut, de la 1,5 litri la sută pe la 2 şi ceva.

Cu această maşinărie, pe care aici o vezi la fiecare colţ de stradă, o să plec să văd Thailanda. De la sud la nord, cu 50 la oră. Săptămâna viitoare, ca nu mi-au venit încă actele.

Bun, şi-acum, că m-am remotorizat, am un anunţ de făcut: celebra, faimoasa, temuta Cobră Ucigaşă, Subarul lui Brăduţ Florescu, maşina care l-a purtat pe acesta prin tărâmuri de legendă, SE VINDE.

Înmatriculată în 2004, 95.000 de kilometri, toate reviziile la zi, merge impecabil, are şi cauciucuri de iarnă noi, climă, piele, o trapă cât toate zilele, motor turbo benzină, 178 CP, 11-12 litri la sută pe autostradă . Dar ce mai contează astfel de detalii când vorbim nu despre o maşină, ci despre un mit?

Aştept oferte.

18 februarie 2010

Cum să-ţi iei o motoretă în Thailanda



Ca să-ţi iei o motoretă - sau orice alt vehicul - în Thailanda, trebuie să parcurgi nişte paşi. Nu puţini, nu mulţi. Iată paşii, aşa cum i-am parcurs eu.

Ora 10.30. Trec de control pe la dealerul Honda din Thong Sala, Koh Pha Ngan.

- Aveţi Honda Dream?
- N-avem Honda Dream. Peste două săptămâni abia.
- Nasol. Nu pot să aştept două săptămâni.
- Deci să vă comandăm una?
- Evident că nu.

Ora 10.45. What the hell. Fug până în port să cumpăr bilet de ferry pentru Samui. Dintre cele două vapoare care plecau la ora 11, Lomprayah era full, iar Seatran avea o oră întârziere.

Ora 13. Ajung în Samui, iau un taxi.

Ora 13.45. Ajung la Immigration Office. Ca farang, nu poţi deţine proprietăţi în Thailanda fără să ai un certificat de rezidenţă, care se ia de aici. Aştept 5 minute şi întind paşaportul domnişoarei zâmbitoare de la ghişeu.

- Do you have poto?
- Oh, sorry, no, I don't have poto.
- No problem, we take poto.

Scoate de sub birou un aparat mic, imi face poză, mă pune să semnez o hârtie şi să plătesc 700 de THB.

- Sir, please come back in one aua.



Ora 14.00. Ce să fac o oră? Iau un taxi-scuter şi mă duc la cel mai apropiat dealer Honda.

- Aveţi Honda Dream?
- Avem Honda Dream.
- Cât costă?
- 43.000 THB.
- Oh, zei, nu se poate, e prea scump! Îmi daţi un discount?
- Ne pare rău, nu putem, e deja un preţ foarte mic (aşa şi era, da' trebuia să mă târguiesc, să nu mă ia de papagal)
- Vă rog frumos.
- Bine. 42.500 THB.
- Mulţumesc.
- Vă aşteptăm cu certificatul de rezident, să facem actele. Ce culoare să fie motoreta?
- Ce culori aveţi?
- Negru, roşu, albastru.
- Dumneavoastră cum ziceţi să fie?
- Albastră.
- Albastră să fie, ca Unirea Urziceni.

"Motoreta va fi albastră"



Ora 14.40. Mă întorc la biroul de imigrări. Nu bag bine capul pe uşă că funcţionara mă recunoaşte şi vine la mine cu un plic în mână.

- Sir, your certificate ready. Please, sign here.

Fata îmi scosese 4 poze. Una era pe certificat, celelalte 3 puse în paşaport, că poate mai am nevoie. Îmi plac pozele alea, mă hlizesc.

Ora 15.10. Sunt înapoi la dealer. Motoreta este albastră. Au scos-o deja afară.

- Pot să plătesc cu cardul?
- Sigur că puteţi.
- Când pot circula cu ea?
- Imediat. Dar numai în Samui şi Pha Ngan.
- Păi eu aş vrea să mă duc cu ea pe continent.
- Înmatricularea durează cam două săptămâni, că se face la Surat Thani.
- Şi dacă am nevoie mai repede? Săptămâna viitoare vreau să plec la drum.
- Atunci facem tot posibilul să rezolvăm într-o săptămână.
- Bun. Să-mi daţi un telefon, vă rog, să vin să iau actele şi plăcuţele de înmatriculare.
- Nu e nevoie să veniţi, vi le trimitem noi la dealerul Honda din Koh Pha Ngan.
- O ultimă rugăminte: pot cumpăra nişte benzină de la dumneavoastră? Aş vrea să plec cu ea, dacă tot e voie s-o conduc.
- V-am pus deja doi litri.

Femeia m-a condus la motoretă, mi-a dat cheile, o jachetă brandată Honda şi o cască.

- E bine albastră sau vreţi altă culoare?
- E perfect albastră. Ca Unirea Urziceni.
"Casca va fi albastră"



Ora 15.45. Sunt deja în port, uşor îngrijorat. Între Samui şi Pha Ngan nu există ferry-uri pentru autovehicule. O singură dată văzusem un scuter la bordul unui vaporaş Songserm. Coincidenţa a făcut ca fix portul unde mă aflam să fie baza lui Songserm. Strâng din fund şi intru la casa de bilete:

- Bună ziua, aş vrea să transport şi eu o motoretă până la Thong Sala. Se poate?
- Un moment, să-l întreb pe căpitan, zice domnişoara şi scoate un walkie talkie.
- Captain...mai pap kak pak kap pak motobak?
- Hrrr...mai pak pap kap kak pak motobak!
- No problem, sir. 200 baht for you and 300 baht for motorbike.

Ora 17.15. Mă îmbarc pe vaporaş. Un bătrânel îmi preia motoreta, o suie cu mare grijă la bord şi o ancorează cu frânghii.

Ora 18.30. Sunt înapoi în Koh Pha Ngan. După ce toţi backpackerii coboară, bătrânelul debarcă Honda cu aceeaşi grijă şi o cricuieşte pe cheu. Vede jacheta brandată în coş:

- Ooooo, nice. Fo me?
- What?
- This. Jacket. Fo me?
- You like it?
- Yes. Blue. Butipul. I like.
- Then...fo you.
- Oooo, thank you.

Ora 19.00. "Ud" motoreta cu bere Leo.

COMPLETARE: Prin insulele turistice poţi conduce fără permis. Pe continent se schimbă treaba. Mâine mă duc să aplic pentru permis de Thailanda. Vă anunţ cum a decurs birocraţia.