Tun Sekaran reuneste mai multe insule aflate la aproximativ o ora cu speed-boat-ul de Semporna.
Timp de 30 de ani, insula Bohaidulang (parte a parcului) a servit drept baza a unei ferme de perle detinute de japonezi. Dupa ce contractul a expirat, statul malaezian a preluat insulele si le-a transformat intr-unul dintre cele mai mari parcuri marine din Borneo.
Ruinele cladirilor si instalatiilor japoneze sunt inca acolo.
De ce zic ca este o incercare de re-creare a paradisului. Pentru ca, in momentul in care ajungi acolo, ai un mare soc de cat de frumos poate sa fie. Insulele sunt de sorginte vulcanica, deci foarte spectaculoase, foarte abrupte si acoperite de jungla deasa. Din jungla curg spre mare mici izvoare cu apa dulce. Pasarile ciripesc. Marea - ati vazut-o cum arata. Iar in mare, plin de vietati dintre cele mai rare (inclusiv Sea Otters si dugongi).
Caracterul paradisiac e dat si de faptul ca oamenii au voie sa traiasca aici (sunt doua sate de sea gipsies pe insulele alaturate), dar traiesc in stil "primordial", fara sa polueze, fara sa distruga, fara sa ucida. Pescarii au voie sa prinda peste cat sa acopere nevoile familiilor lor. O sa va arat in alt post imagini din Sibuan, un astfel de loc.
Am urcat pana la casa japonezilor, pe jumatate ruinata acum. De acolo se vedea cel mai bine.
Postări
