24 iunie 2008

Auckland, NZ


AKL approach


Moju 1 ne-a dus de la aeroport la hotel



View from the room, Quadrant Hotel, Auckland

Am aterizat acum doua ore. In scurtul rastimp petrecut aici, am folosit cu precadere urmatoarele expresii: "Sorry?!?", "I beg your pardon?!?", "Could you repeat that?!?" si "Can you say that again?!?". Nu inteleg absolut nimic din engleza baietilor astora. Ma tot gandesc la un exemplu pe care sa vi-l dau, dar nu-mi vine nimic in cap. Nu e vorba despre un cuvant sau mai multe cuvinte. E alta engleza, cu totul.

Primul soculet cultural s-a itzit in Melbourne, unde am avut o escala de 90 de minute. De la Istanbul incoace fuseseram "ladies and gentlemen", "sir" si "madam". La Melbourne s-a schimbat echipajul si, se pare, ne-am schimbat si noi. Am devenit "Guys". Asa te saluta echipajul de la Emirates cand te imbarcai la business class: "Hello, Guys! Howayou tiday?"

In Noua Zeelanda e iarna. Sunt 15 grade afara si bate un mare vant, care ne-a zdruncinat serios Airbusul A 340-500. Cerul de-aici e foarte ciudat. Nu e un cer, sunt mai multe, asezate pe layere: un strat de senin, unul de nori, inca unul de senin, inca unul de nori. Avea dreptate Andrei Iliescu - vorbeam cu el saptamana trecuta despre NZ - cer ca in NZ nu gasesti nicaieri.

Sunt rupt de oboseala dupa 36 de ore petrecute in avioane si intre avioane, dar nu pot sa ma culc, ca ma jet-leguiesc. Aici e 3 dupa-amiaza, tre sa stau pana se intuneca, apoi sa ma culc si sa am grija sa ma trezesc cand se lumineaza de ziua.