23 ianuarie 2010

2 pareri:

Gabriel Ene spunea...

... e asa de ceva vreme... :-(
da` lasa ca aflam mai multe de pe gsp decat de pe site-ul oficial chiar si atunci cand exista!...
lasa, ma, noi sa fim sanatosi si asta sa fie tot raul...

24 ianuarie 2010 la 00:37
Baricada spunea...

Te miră? Uiţi că se terminase campionatul trecut, începuse actualul, chiar şi campania europeană iar EI prezentau pe site tot meciurile de pregătire din cantonamentele verii?
Anul trecut LE-am propus un magazin de prezentare, „LE-am sugerat” o strategie de marketing.Veniseră nemţii de la Hamburg iar suporterii lor împânziseră împrejurimile stadionului încercând să facă schimb sau chiar să cumpere chestii brenduite cu Unirea... Mi-au răspuns că nu-i interesează, că nu sunt preocupaţi de marketing într-un oraş în care lumea nu vine la stadion nici când intrarea e moca... Chiar cu câteva zile înainte renunţaseră şi la programele de meci. Am făcut atunci, pe cheltuiala mea de stelist reconvertit în doi ani de performanţă locală, stickere, steaguri, fanioane şi m-am pregătit pentru o nouă de discuţii, de data asta cu „produsul pe masă”. Acelaşi răspuns. În toamnă am îngroşat obrazul şi le-am cerut drepturile de imagine pentru o serie de cartonaşe precum alea de se tot tipăresc de vreo 7o de ani şi mai bine prin State. Am primit de la EI setul foto high resolution cu jucătorii pozaţi pe-o cârpă în perimetrul vesiarelor şi acceptul de a oferi săptămânal, publicului din Urziceni, câte un cartonaş ataşat primei pagini a ziarului local... Cam ăsta-i peisajul, maestre... Un site înţepenit, la Urziceni, nu mai surprinde pe nimeni...
Şi încă ceva. În noiembrie, întâlnesc pe stradă un bătrân. Om subţire, cu ţinută, venit din Târgu Mureş, pe trenuri, cu o mare geantă de voiaj în spate. „Sunt suporter al Unirii”, îmi spune, rugându-mă apoi să-l duc la baza de pregătire. Pregătise, pentru jucători şi administraţie, o surpriză: nişte chibritui ieftine pe care lipise abţibilduri cu elevii lui „Mister”. Indiferent de execuţie, gestul lui tatae din Mureş, venit de la mama dracu’ pentru a le face un cadou din pensia lui jucătorilor Unirii, m-a impresionat. L-am rugat să mă ţină la curent în ceea ce priveşte proiectul lui de a scoate, la comanda clubului dar pe aceiaşi cheltuială personală, un nou tiraj de „forestiere” brenduite. După două zile mă sună, aproape plângând, din ungurime: „Am vorbit la telefon cu domnul Meme... Mi-a dat numărul unui responsabil din club. L-am sunat şi m-am adresat cu respect dar omul, după ce a auzit în ce problemă l-am deranjat, mi-a închis telefonul...”
Deci, stimabile, despre ce vorbim?..

24 ianuarie 2010 la 12:04

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)