24 septembrie 2009

Departe de mare

Ca sa ajungi de la Chamonix la Ghetarul Theodul e o mare aventura.
Am plecat de la hotel la ora 13.00. Doua ore si jumatate cu autocarul peste granita franco-elvetiana, pana la Tasch. Apoi am luat un microbuz pana la marginea satului-statiune Zermatt. De-acolo am mers cu taxiuri electrice. In Zermatt sunt interzise autovehiculele cu ardere interna.

Mai departe: doua telecabine si doua telescaune pana la 3000 de metri. Sa urci spre Matterhorn cu picioarele atarnand in gol, asta da senzatie.

Organizatorii m-au pus pe lista de testeri pentru compacta Cyber-shot WX1. Am fost un pic frustrat de decizia lor in conditiile in care dadusera DSLR-uri Alpha unor amatori. Mi-am jurat in gand sa scot Nikon-ul din dotare si sa trag cu el.

Doar ca n-a fost nevoie. Micutzul WX1 e foarte fun de folosit, asa ca m-am jucat cu optiunea "swap panorama" pana am innebunit. Dati click pe panorame sa le vedeti in toata splendoarea.
Singura problema la optiunea asta e locul in care iti faci masuratorile pentru expunere. Din motive lesne de inteles, camera nu ajusteaza expunerea pe masura ce panoramezi. Unele zone pot iesi prea luminoase, altele prea intunecate. Dupa cum vedeti, totusi, problema poate fi evitata.

Meciul propriu-zis s-a desfasurat intr-un decor genial, la 3000 de metri altitudine, pe un ghetzar inconjurat de 14 "patrumiari", inclusiv Matterhorn-ul, muntele emblematic al Alpilor elvetieni. Il recunoasteti usor in imagini. E inalt, zvelt si pietros.

Partida a inceput la 6.30 p.m. ora locala, moment care coincidea cu apusul soarelui. Ideea era sa testam camerele in regim de twilight pentru a le pune in evidenta dynamic range-ul superior. Aici nu am nimic de reprosat: in conditii de contrast maxim si fotografiere in contre-jour, atat Cyber-shot-ul cat si seria Alpha (am vazut pozele colegilor) se comporta excelent.

Cele doua echipe au fost alese printr-un concurs prealabil. Team-ul SONY Playstation era compus din niste tinerei dintr-un sat aflat la nord de Londra. Baietii jucau intr-un fel de divizie "onoare". SONY Benelux era alcatuita din niste baieti din Olanda, Belgia si Luxemburg care, la randul lor, jucau intr-o liga inferioara. Meciul s-a incheiat cu 8-4 pentru acestia din urma. Dar scorul a fost ultima noastra preocupare.

In afara de mine si de cei 14 jucatori, la eveniment au fost prezente in jur de 70 de persoane, incluzand organizatorii (echipa SONY, echipa Fallon Londra si agentiile de evenimente ale SONY), jurnalistii si castigatorii concursului lansat de SONY in urma cu cateva luni.

Pana la apusul soarelui n-a fost frig deloc. Desi primisem pantaloni speciali cu mega-captuseli, am trait evenimentul in pantaloni scurti, spre deliciul asistentei. S-au asortat perfect la bocancii de zapada in valoare de 10 kilograme fiecare.

Toata povestea asta cu SONY Twilight Football a presupus o logistica dementa si n-a fost lipsita de probleme. Meciul din Alpi, de pilda, trebuia sa se desfasoare initial la Col du Midi, langa Chamonix. Doar ca domnul primar al localitatii s-a sucit si a zis ca el nu vrea fotbal la el in zona. Asa am ajuns la Zermatt. Dar n-a fost rau deloc. La Iguacu Falls (Argentina), terenul pe care urma sa se desfasoare meciul a fost acoperit de apa cu doar cateva zile inainte de eveniment. Plouase cam mult. Au gasit alt loc, la fel de frumos.