5 aprilie 2010

Micul print



Mogulule dragă,

Tu ai crezut ca banii si exemplul personal ţin loc de toate alea. Dar cum din epopeea exemplului pesonal - pe care o repeţi adesea la piscine - lipseşte pagina cu cariera dumitale jurnalistică, permite-mi să-ţi dau o idee. Ţi-o dau gratis, că ştiu că nu plăteşti pentru idei. N-ai suficienţi bani.

Pune matale mâna şi citeşte bloguri. Sau ia un om în care nu ai incredere şi pune-l să facă asta. În general, oamenii de încredere sunt proşti. Singura lor calitate e că îi ai la mână. Deci ia unul de neîncredere şi pune-l să-ţi aleagă cele mai bune posturi de pe bloguri, pretabile la republicare în print. Texte mişto, neperisabile, poze ca lumea, idei, poate chiar şi comentarii, că de multe ori sunt mai deştepte decât ele însele, posturile.

Mă urmăreşti?

Ia toate posturile astea şi pune-le într-o revistă de calitate, hai să-i zicem glossy. Te asigur că România, oriunde s-ar afla, livrează suficientă gândire şi suficient verb ca să fie citite de offlinerii alfabetizaţi si recitite de onlinerii care nu s-ar supăra dacă ar vedea consacrat în print nişte content de calitate. Chiar dacă l-au văzut deja când a aparut. Nu contează. Printul va fi sfânt până în ziua în care toate bibliotecile lumii vor deveni cornete pentru seminţe. Dar până atunci mai e.

Sigur, nu scapi chiar moca la afacere. Pui 6 secretare pe urma unui autor, dai de el, îi scapi nişte sute sau mii de euro pe bucată, fiecare cu puterea lui de negociere. A ta e mică, fiindcă eşti bogat. A lor e mare, că scriu gratis.

Dacă faci bani din asta. Nu ştiu. Şi nici pe tine nu te interesează foarte tare. Cel mai sigur nu faci, pentru că majoritatea celor care cumpără publicitate sunt la fel de proşti ca cei care o vând.

Dar salvezi printul. Intri în cartea de istorie. Ca Esca.

Dacă ţi-a plăcut ideea, trec mai încolo pe la tine să-ţi aduc nişte uleiuri de masaj ca lumea, nu mizeriile alea de ţi le-ai luat de la Paris că te-ai luat după ştim noi cine.

9 pareri:

Bogdan spunea...

As fi zis ca e un articol politic :)

alex spunea...

felicitari

toobored spunea...

lasa-l pe mogul. nu merita el sa stie ce stie pribeagul care mananca khao neeao si isi flendura slapii prin praful rosu al Thailandei. ceea ce simti tu acum nu trebuie pus in nici o revista, nu trebuie citit. trebuie simtit. cine simte praful rosu intre degetele de la picioare si orezul glutinos intre dinti este cel mai bogat om din lume. el are ceea ce nici un mogul nu o sa poata avea vreodata. libertatea absoluta a spiritului.

Virtualkid spunea...

ar fi amuzant acest articol, daca nu ar fi tragic... de real!

Anonim spunea...

Bradut, nu le mai da astfel de idei. Puse in practica, s-ar duce dracului inocenta, placerea de a scrie a celor care o fac pe blog. Ar intra in vartejul intereselor, de partid, de stat, de afaceri etc. Bloggerii au ramas ultimii romantici din presa romaneasca, iar blogul, ultimul bastion al presei cu adevarat independente.
Salut voios de pionier de la www.presacaopravda.blogspot.com

2Du spunea...

ce genial ...

Cristian Crisbasan spunea...

Excelent. Atît.

Medina Pop spunea...

Excelent. Atat. Dupa cum a spus si maestrul Crisbasan.

Anonim spunea...

Corect!
Medina m-a indrumat aici.
Deci, corect - mai ales in chestiunea publicitatii :)))
Cu o mica observatie, insa : revistele glossy, rar se citesc! Ele se rasfoiesc doar, de cele mai multe ori, daca ne gandim la cine le cumpara :)))