29 septembrie 2010

Deschide o nouă fereastră (blogînd din viitor)

Dacă nu conduceam noul LINK în 5 uşi cu motor diesel de 2.5 litri şi 190 CP sub capotă, cred c-aş fii întârziat la concertul LINK din LINK, concert sponsorizat de LINK. În drum, trec pe lângă LINK Shop, unde lumea stătea @coada pentru LINK 4. Le-am făcut o poză cu noul aparat LINK, rezistent la şoc şi la îngheţ.  Ce păcat că n-aveam la mine ultimul notebook LINK să văd ce poate LINK CS5. Am oprit la LINK ca să alimentez cu nişte LINK (chiar, a-ţi LINK că sa ieftinit???), "LINK Motorina" cum îi zice LINK.

Intru deci la LINK, lume multă, printre care LINK, LINK, LINK,  LINK şi Raluca, prea ocupaţi să testeze noile opţiuni ale abia lansatului LINK despre care au mai scris LINK şi  LINK. Comand o LINK rece turnata ca la LINK, primesc gratuit un bol de seminţe LINK. De und-eo fi ştiut barmanul că sunt preferatele mele? Într-un colţ stingher şi nebăgat în seamă boul ăla de LINK despre care îmi-e şi greaţă să mai vorbesc.

În fine. Concertul a fost super, LINK au cântat super în deschidere. Vouă cum vi sa părut?

Mai multe imagini pe LINK.

27 septembrie 2010

Being John Malcovich

Premiul Nobel pentru Economie nu îmi va reveni, pentru că am descoperit următorul lucru:

Venitul nu este o limitare, ci o obligaţie.

adică

Banii pe care îi câştigi nu sunt banii în care trebuie să te încadrezi, ci banii pe care trebuie să-i cheltuieşti pentru că îi ai.

Deci dacă te simţi strivit de tavanul salariului, fă-te mai mic. Să vezi ce sus e tavanul. Ca să nu zic mai mult.

26 septembrie 2010

Nu l-a contrazis nimeni

Steaua începe partida în următoarea formaţie:

Tătăruşanu - Latovlevici, Abrudan, Geraldo, Banel Nicolita - Brandan, Cristi Tănase, Bicfalvi, Apostol, Bogdan Stancu - Bilaşco. Antrenor: Eduard Iordănescu.

Minutul 11: Lovitură liberă Steaua. Latovlevici şutează peste poartă, este scos de pe teren şi vândut la Dacia Unirea Brăila.

Minutul 19: Gol Oţelul! Sârghi marchează cu capul din centrarea lui Vigilanti. În timp ce gălăţenii sărbătoresc reuşita, Edi Iordănescu este demis, iar în locul lui ia loc pe bancă Leo Strizu. Finanţatorul Becali declară "e doar interimar, până îl aduc pe Dan Petrescu sau pe Hagi".


Minutul 23: La Steaua intră Adrian Mutu. "Am o datorie de 200.000 de euro la Gigi, am venit să o plătesc", declară acesta la marginea terenului.

Minutul 27: Abrudan greşeşte o pasă simplă, punându-l pe oţelarul Paraschiv într-o situaţie bună, pe care acesta o iroseşte. Leo Strizu îşi dă demisia de onoare. Ţiţi Dumitriu este noul antrenor al Stelei!

Minutul 43: Iese Adrian Mutu, în scandările suporterilor "Mutu, mutu, zece mii minutu". Ţiţi Dumitriu pleacă.


Minutul 45: La pauză, steliştii sunt conduşi cu 1-0. Galeria Stelei cere demisia. La vestiare apare Marius Lăcătuş, venit tocmai din Spania pentru a antrena Steaua. "Fiara" le explică jucătorilor ce tactică trebuie să adopte, moment în care este întrerupt de apariţia lui Gigi Becali, cu care are o discuţie aprinsă. Lăcătuş este dat afară, împreună cu Apostol şi Brandan.

Minutul 46: Steaua iese de la cabine cu alt tonus şi alt antrenor: Anghel Iordănescu. "Am venit să spăl ruşinea fiului meu" declară acesta, nu înainte de a-l ceda pe Bicfalvi la Oţelul Galaţi, de unde îl ia la schimb pe Ochiroşii. Cei doi jucători fac schimb de tricouri înainte de fluierul de start al reprizei a doua.

Minutul 58: Noua achiziţie a Oţelului, Eric Bicfalvi,  îl întinde serios pe Tătăruşanu cu un şut puternic. Ochiroşii revine la Oţelul, Bicfalvi la Steaua. Preşedintele Duckadam este destituit pentru modul defectuos în care se fac transferurile la formaţia din Ghencea.

Minutul 64: Gigi Becali îi cere preşedintelui gălăţean, Marius Stan, să-i achite pe loc un împrumut de 15 milioane de ROL pe care i l-a acordat în urmă cu două luni. Marius Stan, neavând cash la el, acceptă să-i cedeze la Steaua pe Paraschiv, Sergiu Costin, Giurgiu, Vigilanti şi Sălăgeanu. Aceştia ies de pe teren, fiind înlocuiţi cu fotbalişti de la Steaua II, aduşi special în acest scop cu autocarul echipei.

Minutul 68: Steaua are mai mult posesia, dar fără a-şi crea ocazii importante. Cristi Tănase se accidentează. Meciul este întrerupt, prilej pentru Anghel Iordănescu de a-şi da demisia şi de a organiza o scurtă conferinţă de presă. "Sunt prea bătrân pentru asta", declară nea Puiu.

Minutul 69: Leo Strizu revine pe banca Stelei.

Minutul 70: Gigi Becali iese pentru a vorbi la telefon. Intră Teia Sponte.

Minutul 71: Finanţatorul vorbeşte în continuare la telefon. Leo Strizu pleacă secund la Anorthosis Famagusta şi este înlocuit cu Ţiţi Dumitriu.

Minutul 73: Iese Teia Sponte, reintră Gigi Becali. Ţiţi Dumitriu pleacă principal la Anorthosis Famagusta. Steaua nu are antrenor pe bancă. Galeria scandează "Demisia! Demisia!".

Minutul 75: În lipsa unui antrenor, Geraldo se schimbă singur cu Gardoş.

Minutul 78: Reintră Latovlevici, revenit de la Dacia Unirea Brăila, care juca la numai 22 de kilometri de Galaţi.

Minutul 80: Mingea iese în aut. Bănel Nicoliţă aleargă s-o recupereze pentru a o repune în joc. Este ajutat de Dan Petrescu,  Gabi Balint, Victor Piţurcă şi Gheorghe Hagi, noii antrenori ai Stelei.

Minutul 85: Dominare sterilă a formaţiei roş-albastre.

Minutul 90: În criză de soluţii, antrenorii îi scot pe Nicoliţă, Bogdan Stancu, Cristi Tănase şi Gardoş şi intră ei pe teren.

Minutul 92: Ocazie monumentală a Stelei. Hagi îl găseşte liber pe Gabi Balint, care încrucişează cu Dan Petrescu şi îl serveşte ideal pe Piţurcă. Acesta trimite cu capul în bară, este demis şi trimis la echipa a doua.

Minutul 94:
Fluier final. Oţelul se impune cu 1-o şi se menţine pe primul loc în Liga I.

Gigi declară la Digi: "Prostul sunt eu".

The Henţ Disease

La un moment dat o să apară blogul unui băieţel de 2 ani care suferă de Boala lui Fahr, Diskinezie Tardivă sau Sindromul Landau Kleffner. Poate a apărut deja şi nu ştiu eu. O să vedeţi poze înlăcrimante şi nişte scanuri după fişe medicale pe care nu veţi vrea să le citiţi, că poate se ia.

Ăştia activi pe net or să pună bannere şi or să linkuiască. Ăia inactivi, dar cu suflet bun, or să doneze bani. Vor apărea şi sponsori care înţeleg că internetul este viitorul şi care au, la rândul lor copii. 187.500 euro nu e o sumă uşor de strâns, dar se va strânge.

De banii ăia, un băiat o să-şi ia un Porsche, o să plimbe curve două luni pe la Nisa şi o să crape de râs, în timp ce voi, reîntorşi din pauza de masă, veţi trage scaunele mai aproape de birouri şi veţi face ochii mari în faţa unui alt băieţel care are nevoie de ajutor.

Acuzaţi-mă de cinism, dar asta urmează. Să mor eu.

23 septembrie 2010

Bulevardul 23 Septembrie



Şcoli şi licee şi facultăţi, clase, grupe, sub-grupe, ligi, cluburi şi frăţii. Dreapta, Stânga, Centru, republicani, regalişti. Partidul Liberal, Partidul Naţional Liberal, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat Liberal, Partidul Social Liberal.

Parlament, Senat, Cameră, partide, organizaţii de tineret şi de femei, grupuri parlamentare interne şi europene, comisii, sub-comisii, comitete executive, filiale. Sindicate, confreerii, carteluri, frăţii, ordine, grade, bresle, ligi şi loji.

Steaua, Dinamo, Rapid, CFR, peluza sud, peluza nord, Tribuna 1, Tribuna 2, Tribuna 0, Tribuna Oficială, huo Becali, bravo Becali, bine le-ai făcut. Parcarea clienţilor, parcarea angajaţilor, parcare presă, parcare oficiali, parcare ambulanţă şi pompieri, parcare aprovizionare, parcarea patronului.

Etajul 1, Etajul 2, etc, scara A, scara B, blocul OD4, blocul OD5.  Străzi, micro-uri, cvartaluri, cartiere, micro-uri, cvartaluri, sectoare, oraşe, judeţe, regiuni. Regatul, Banatul, Ardealul, Moldova. România, Europa, UE.

Heterosexualitate, homosexualitate, bisexualitate, swinging. Gaya, Bamboo, Byblos, Club A. Bere, vin, tărie, cocktailuri. House, trance, dubstep, reggae, tango, manele. Mai bine în euro, mai bine în dolari, mai bine în lei.

Zuchinni, falafel, paella, fondu, pad thai, ciolan cu fasole. Tehnologie germană, tehnologie japoneză, tehnologie americană, Dacia. Asia versus America de Sud, Tenerife versus Egipt, Italia versus Franţa, Grecia versus Turcia, prin agenţie, pe cont propriu, cu avionul, cu maşina. 

Vântu, Voiculescu şi Patriciu, Realitatea şi Antena 3, Kiss şi ZU. Facebook şi Hi5, Google şi Yahoo, Messenger şi Skype, profiluri, cauze, grupuri şi fan pages, Blogger, Wordpress, Tumblr sau Sqarespace, YouTube şi Trilulilu, pro Mircea Badea, anti Mircea Badea, OTV şi Discovery Channel. Clubul Român de Presă, Federaţia Jurnaliştilor, Asociaţia Jurnaliştilor, Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România, Asociaţia Presei Sportive din România,  Asociaţia Jurnaliştilor Romi,  Asociaţia Jurnaliştilor din Sălaj.

Să mai spună cineva că nu suntem uniţi.

20 septembrie 2010

Ni s-a terminat muştarul


Ni s-a terminat muştarul.

- Hai la carfur. Sunt reduceri, am văzut eu catalogul.

Dintre sutele de mărci am ales un borcan mare, sub deviza "La un delicios muştar, ai un gratuit ştergar!". Ştergarul era mişto, tradiţional, cu pătrăţele albe şi roşii. Chiar. Trebuia să luăm şi roşii. Şi brânză, că doar n-o să le mâncăm goale. Şi nişte pâine. Nu de-aia obişnuită. Pâine ţărănească la vatră. Abia aştept să ajungem acasă, să le punem pe toate pe ştergar. O să arate bestial.

Am luat şi ulei de măsline şi un pliculeţ de oregano. Am pus telemeaua la loc şi am luat o cutie de feta. Şi una de mozzarela, să fie. Pe urmă am traversat parcarea până la ichea. Văzusem data trecută nişte farfurii simpatice, tot pe tradiţional, aşa. Ar fi mers de minune.

Am luat farfuriile, un rând de tacâmuri, un set de coşuri împletite pentru pâine şi alte alea - în ton cu ştergarul - şi nişte perne pentru scaunele din bucătărie, tot cadrilate alb-roşu. Şi o masă de ratan import Vietnam, că era super-ieftină. Şi o faţă de masă pentru masă şi nişte muţunachi simpatici şi 4 plante la ghiveci şi nişte lumânărele parfumate. Le-am băgat în maşină şi ne-am întors la carfur.


- Hai, dacă tot am venit, să cumpărăm tot ce ne trebuie.

Am cumpărat 3 geluri de duş (la două flacoane cumpărate primeşti unul gratuit), 4 şampoane (cu urzici, cu iaurt, cu jojoba şi cu molecule de ceva), un fitofag, pulpe dezosate, ceafă şi spată, un bax de apă minerală (o marcă nouă, sper să fie bună). Am mai luat 3 pâini ţărăneşti la vatră, 3 sticle de vin, un six pack de bere germană cu discount. Cartofi luăm de la piaţă, de la ţărani.


- Ia uite, biciclete! Ce-ar fi să mergem şi noi cu bicicleta, ca toată lumea?

Am ales două biciclete - una roşie şi una albastră - super-ieftine, fabricate în China sub licenţă olandeză. Ne-am luat şi căşti şi jambiere şi genunchere. Şi câte o geantă-portbagaj pentru fiecare bicicletă. Şi sticle de aluminiu ataşabile pe cadru, să ne hidratăm la drum. Şi pompă, şi cauciucuri de rezervă, că lumea e rea prin Bucureşti. Şi cabluri antifurt, din acelaşi motiv.

Eu mai degrabă mi-aş fi luat un scuter dar, avea şi ea dreptate, cu scuterul e prea periculos şi nu faci mişcare. Plus că de banii ăia mai bine luam combina frigorifică zanusi clasa A la promoţie şi o tabletă ca un chindăl, dar mult mai ieftină. Pe care le-am şi luat, într-un final, însoţite de un flat screen haşdeready. Lichidare de stoc, ofertă ca asta nu mai prindeam o sută de ani de acum înainte.

Nu ne ajungeau banii să plătim. Am dat fuga la biroul crediurobenc şi am făcut rapid un card de cumpărături cu overdraft, cumperi acum plăteşti peste 3 luni. Am cumpărat acum produsele şi am făcut garanţia la frigider, la chindăl şi la televizor.

Problema e că nu încăpeau în logan.

- Vi le putem livra cel mai devreme poimâine.
- Nu înţelegeţi, eu le vreau azi, le vreau ACUM, vreau să mă bucur de ele!
- Vă înţeleg, dar nu se poate.

Am traversat deneunul. Din fericire, dealerul dacia avea program de baibec. I-am dat loganul, am semnat contractul şi am luat un daster. În daster au încăput şi încă mai era loc. Ne-am dus înapoi la ichea, am cumpărat nişte lenjerii de pat foaaaarte mişto, cu motive asiatice, la care am asortat şi un pat de bambus importchina, dar foarte mişto, chiar mişto. Când veniţi pe la noi?

17 septembrie 2010

Unde te duci tu, Vasile?

Vasile s-a născut la vârsta de nouă luni. La 8 ani s-a apucat de fumat, la 12 de băut, la 15 s-a culcat cu Maricica, la 18 s-a angajat. A muncit, a fumat, a băut, s-a mai culcat cu Maricica o vreme. În tot acest timp, statul i-a oprit din salariu contribuţia pentru pensie.

Vasile s-a pensionat la 65 de ani şi a murit cu o zi înainte de cea de-a 69-a aniversare, confirmând statisticile privind life expectancy-ul pentru bărbaţii din România. Medicii au afirmat că infarctul a survenit pe fondul consumului îndelungat de tutun şi alcool.

Maricica i-a fost alături în ultimele secunde de viaţă.
- Unde te duci tu, Vasile?
- În Europa.

12 septembrie 2010

10 septembrie 2010

Dezvăluirile agentului "Sandokan"


Domnule general,

Subsemnatul, conspirat cu numele de cod "Sandokan", raportez urmatoarele.

La data de 1 decembrie 2008, prin metode specifice, am înşelat vigilenţa echipei de management a trustului Realitatea-Caţavencu, reuşind să pătrund în structurile acestuia pe postul de Director Strategie de Comunicare.

În scurt timp, în urma redactării unor promo-uri TV inspirate (realizate în colaborare cu Departamentul de Publicitate al U.M. 0722770), am reuşit să atrag atenţia lui Sorin Ovidiu Vântu, acesta transmiţându-mi felicitări prin Sorin Enache, directorul trustului la acel moment.

Astfel, în primăvara anului 2010 am fost invitat, alături de membri ai echipei de management al RTV şi RC Group, la reşedinţa lui Sorin Ovidiu Vântu situată la ieşirea din Otopeni spre Corbeanca, într-o pădure. Am remarcat disproporţia dintre dimensiunile foarte mari ale terenului şi cele foarte mici ale locuinţei lui S.O.V.

În timpul întâlnirii, care a durat în jur de două ore, s-au discutat diverse subiecte legate de deontologia profesională şi de proiectul campaniei "Şcoală, Stradă şi Spital". Pentru a atrage din nou atenţia lui S.O.V., mi-am exprimat dezacordul faţă de conceptul acestei campanii, fapt ce a generat o discuţie în contradictoriu cu S.O.V. Acesta şi-a susţinut punctul de vedere calm, cu argumente, până la momentul la care, realizând că am dreptate, a concluzionat într-o manieră fermă că decizia îi aparţine şi că proiectul se va derula aşa cum doreşte el.

După epuizarea subiectului, S.O.V. i-a întrebat pe cei prezenţi dacă sunt mulţumiţi de salarii şi dispun de cele necesare pentru buna desfăşurare a activităţii.  Utlizând tehnica spiritului de glumă, am subliniat că, la momentul angajării, mi s-a promis un autoturism marca Ferarri pe care încă nu l-am primit, lucru care a stârnit amuzamentul lui S.O.V.

La încheierea discuţiei, însoţitorii mei s-au ridicat şi s-au îndreptat spre ieşirea din imobil. Pentru a rămâne singur cu S.O.V., am scos din rucsacul operativ un album Escher, pe care i l-am oferit acestuia sub pretextul unui "cadou de casă nouă", ceea ce mi-a prilejuit câteva minute de discuţie privată cu acesta.

Pe durata acestei discuţii, S.O.V. arătându-se interesat de hobby-urile mele extraprofesionale, am folosit momentul pentru a-i sugera că sunt pasionat de blogging şi călătorii, cu predilecţie spre spaţiul sud-estului Asiei. Auzind acestea, S.O.V. mi-a replicat textual: "Am şi eu un prieten prin zonă. Când mai ajungi pe-acolo, pot să te rog să-i duci un pachet?"

Am dedus că persoana la care făcea referire S.O.V. era chiar Nicolae Popa.

În săptămâna următoare, pretextând surmenarea şi folosind tehnici de programare neuro-lingvistică (NLP), i-am convins pe Sorin Enache şi Mihnea Vasiliu să-mi acorde trei săptămâni de concediu de odihnă. În aceeaşi perioadă am înaintat Departamentului Transport din cadrul U.M. 0727770 o cerere pentru achiziţionarea logisticii de deplasare spre şi pe teritoriul Republicii Indonezia. Şi aceasta a fost aprobată, fără a fi nevoie de utilizarea tehnicilor de programare neuro-linvistică (NLP).

Am folosit Canalul Digital de Diseminare Informaţii Codificate şi Influenţare a Opiniei Private (blog) pentru a disemina informaţia conform căreia urmează să petrec o perioadă în Indonezia. Informaţia a ajuns în atenţia lui S.O.V. prin cititorul de bloguri al acestuia (S.O.V. necitind blogurile personal, ci având un angajat care îi selectează ceea ce merită citit), motiv pentru care, cu 3 zile înainte de data plecării, în jurul orei 13.00, am fost contactat de acesta prin intermediul telefoniei mobile. Reproduc conţinutul convorbirii, conform înregistrării realizate cu tehnica din dotare.

S.O.V.: Alo.
Eu: Cine-i acolo?
S.O.V.: Eu.
Eu: Eu, cine?
S.O.V.: Sorin.
Eu: Care Sorin?
S.O.V.: Vântu, boule.
Eu: A, domnu Vântu.
S.O.V.: Nu domnu Vântu, domnu Vîntu, cu î din i.
Eu: Mă scuzaţi, credeam că la telefon nu e nicio diferenţă.
S.O.V.: ba e, tati. Auzi, tu eşti bulangiu?
Eu: în ce sens?
S.O.V.: în sensul p.lii. Nu te-am rugat ceva?
Eu: ce m-aţi rugat?
S.O.V.: nu te-am rugat, în p.la mea să mă anunţi când te mai duci în Asia?
Eu: ba da, dar nu credeam că vorbiţi serios.
S.O.V.: ascultă-mă bine, tati, eu întotdeauna vorbesc serios. Întotdeauna, m-ai înţeles, puştiule? Şi când glumesc vorbesc serios. Sau mai ales atunci.
Eu: oricum nu aveam numărul dumneavoastră de telefon.
S.O.V.: puteai să-l iei de la asistenta lui Enache. Apropo, ai observat ce bunăciune e fata aia?
Eu: Cristina?
S.O.V.: nu ştiu cum o cheamă, aia brunetă, finuţă, cu craci lungi.
Eu: da, e mişto.
S.O.V.: te duci în Indonezia cumva?
Eu: da.
S.O.V.: să f.ţi sau cu treabă?
Eu: Nu-i acelaşi lucru?
S.O.V.: Hahaha...eşti simpatic, tati. Vezi că-l trimit pe Ghenadi până la tine să-ţi aducă un pachet.
Eu: Cine e Ghenadi?
S.O.V.: Un colaborator de-al meu.
Eu: Sigur. Să vă dau adresa.
S.O.V.: Nu e nevoie. Ştiu unde stai.
Eu: De la cine?
S.O.V.: De la asistenta lui Enache, boule. Hahaha. Scuză-mă, îţi zic "boule" cu drag, nu cu răutate, ca la copilul meu. Hai, te-am pupat.

În jurul orei 14.00 am fost vizitat de un domn masiv, ras în cap, îmbrăcat cu geacă de piele, care s-a recomandat drept "persoana care trebuia să vină". Am dedus că este vorba despre Ghenadi, colaboratorul lui S.O.V.

Acesta mi-a înmânat un plic galben, de dimensiunile unei coli A4, pe care era scris de mână textul "Motorină Rompetrol pentru curve şi potol ", urmat de un simbol smiley ( :-) ) şi de o semnătură indescifrabilă în care am recunoscut imediat iniţiala S.

L-am chestionat pe numitul Ghenadi asupra conţinutului respectivului plic. Pentru a nu stârni nicio bănuială, am pretextat preocuparea faţă de procedurile de îmbarcare şi trecere a frontierei la bordul unei aeronave civile, de pasageri. Tehnica a funcţionat, întrucât numitul Ghenadi a deschis anvelopa, care nu fusese sigilată, oferindu-mi posibilitatea de a-i inspecta conţinutul, pe care îl descriu în cele ce urmează:

-  4 plicuri de ciorbă de burtă instant, marca Knorr
- numărul din luna octombrie 1995 a publicaţiei "Gazeta Matematică"
- coloana sonoră a filmului american "Oh, brother, where are thou?" imprimată pe suport CD, având pe coperta spate, încercuit cu cariocă roşie, titlul pistei 1, "I am a man of constant sorrow".
- o fotografie înfâţişându-l pe Sorin Ovidiu Vântu în timpul unei şedinţe de pescuit, acesta ţinând în braţe un peşte din specia somn de Dunăre de circa un metru lungime.
- un card de fidelitate, nivel Super-Platinum, la "Bali Sensual Massage" din Kuta, Bali. Cardul părea deteriorat în urma trecerii repetate prin dispozitive electronice de lecturare tip POS.
- o revistă Playboy pe care era înscris cu marker negru textul "For the General"
- 5 pachete de seminţe de floarea soarelui marca Alka.
- un plic alb, de dimensiuni clasice, în care se afla un alt plic, puţin mai mic, gol.
 - Suma de 45.000 de euro sub forma a 9 bancnote de câte 5000 de euro fiecare.

După inspectarea conţinutului, Ghenadi a introdus cu atenţie toate obiectele mai sus menţionate în plic şi m-a interogat cu referire la destinaţia călătoriei mele. Reproduc discuţia conform înregistrării audio, imprimată pe suport CD şi anexată prezentului raport:

Ghenadi: Şi, pe unde ai mata drum?
Eu: De ce mă întrebaţi?
Ghenadi: Ca să vină cineva să ia pachetul.
Eu: Sulawesi, mai întâi.
Ghenadi: Sula...vesi. Nu glumeşti cu mine, sper. El s-ar supăra dacă ai glumi cu mine acum, în situaţia actuală.
Eu: Nu glumesc. Aşa se numeşte. E o insulă mare.
Ghenadi:Cât de mare?
Eu: Foarte mare.
Ghenadi: Nu-i problemă. Te găsim noi. Ai grijă de plic. El s-ar supăra dacă l-ai pierde sau mai rău.
Eu: Să moară copiii mei dacă fac ceva.
Ghenadi: Aşa. Drum bun.

(va urma, să trăiţi)

9 septembrie 2010

Sumatra, iadul şoferilor


Dacă eşti nemulţumit de şoselele de la noi, te iau să conduci o săptămână prin Sumatra. Sau o zi. Sau o oră. După ce te vei fi dat jos de la volan – în cazul în care eşti încă viu şi nu ţi-ai pierdut minţile – vei mulţumi Cerului că te-ai născut în România. Nimic nu te va mai enerva, surprinde sau înspăimânta. Poţi să te înrolezi în Legiunea Străină. Poţi să te muţi în Drumul Taberei. Poţi să-ţi renovezi apartamentul. (citeşte toată povestea pe Amazingrace.ro)

Dieta

Muşchiul ţigănesc, cârnăciorii olteneşti, toba ardelenească, caltaboşii moldoveneşti, piftia, zacusca, bulzul, sărmăluţele, iahnia, ceafa de porc, drobul de miel, ciorba de văcuţă, mititeii, salata de vinete, jumările, pastrama şi tochitura, mămăliguţa cu brânză şi smântână, ardeii umpluţi, chifteluţele, plăcinta de brânză sau dovleac, papanaşii, poalele în brâu, cataiful şi sarailia

merg bine cu

dereticatul prin casă, măturatul prin curte, cositul fânului, legănatul pruncului, întinsul aluatului, împinsul plugului, îmblânzitul murgului, scosul apei din fântână, spălatul rufelor la râu, ţesutul la război, răsăditul roşiilor, dărăcitul şi torsul, păscutul oilor, haiducia, iubitul în grâu, urcatul în tei, bătutul nucului, sleitul fântânii, snopitul feciorului, trecutul Dunării înot, trânta, trasul setcii din apă, cioplitul porţii, tăiatul porcului, răscoala, colindatul, călcatul strugurilor în picioare, metania de la biserică, temeneaua de la geamie, dansatul în jurul focului şi plivitul mormintelor,

altfel îngraşă.

8 septembrie 2010

Start televoting



(P) Înainte, fragmentele alimentare îmi intrau direct sub proteza dentară.(P)

Era un domn îmbrăcat gen SMURD, cu uniformă şi codiţă la spate.

Eu vă doresc să vă protejaţi cât mai mult. Mulţi vor încerca să vă facă rău, aţi văzut prinţesa Diana, i-au înscenat un accident! Protejaţi-vă cât mai mult.

Singura mea rugăminte care eu vă rog este puneţi mâna şi faceţi ceva cu justiţia asta!

A pus curent pe mine. Deci este un electroşoc.

Am făcut o greşeală când eram copil, mai minor.

Deci e la paşapoarte, unde se dă examenul auto.

Am copii mici de doi ani şi fată de 11 ani.

Îl ascultăm pe domnul Vasile din Italia.

Vorbesc în numele mamei mele, fiind bolnavă de handicap.

Să ştiţi că chiar m-am interesat foarte mult.

Fosta concubină a lui care a trăit 4 ani de zile.

Mi-a făcut depresie psihică.

Fetele nu sunt căsătorite, e cu un prieten.

Presupun că sigur trebuie să aveţi.

Eu sunt venit acasă din Italia de 2 ani, de 3 ani...cam de când a început Elodia.

(P) Vaccinaţi-vă lunar cu două sticle de Cotnari.(P)

Şi mai am o altă tematică.

Vă felicit pentru acest partid.


(Culese la Dan Diaconescu Direct, OTV, 6 spre 7 septembrie 2010)

6 septembrie 2010

Alegeri



aţi cartografiat 19 la sută din mizeria ţării,
aţi scris foarte frumos un proiect, l-aţi lucrat la fel de frumos, aproape ue,
aţi strâns 500.000 de euro pentru logistică,
mii de like-uri, de link-uri, de lick-uri, de tweet-uri,
parteneriat cu Guvernul României
şi cu ProTV,
aţi convins 200.000 de oameni să vă urmeze fizic,
sunteţi drăguţe, neglijente, n-aţi fost la sală, nici la solar, nici la Vuitton acasă,
deci în principiu se putea,
dar i-aţi cerut mâna lui Dumnezeu ca să-l spălaţi pe Dracu la fund.

Ăia care distrug planeta sunt mai serioşi decât ăştia care o salvează.

5 septembrie 2010

Scrii post


1. Când te bagi în seamă cu tine

Exemplificări:
- "Şi NU, nu despre asta este vorba."
- "Şi DA, semaforul era pe roşu!"
- "NU, nu suporterii sunt principalii vinovaţi".

Ce crezi tu că transmiţi:
- interactivitate, dialog
- intuiţie
- stil direct, personal, care merge drept la inima cititorului.

Ce transmiţi:
- că DA, te crezi atât de deştept încât ştii dinainte ce o să comenteze lumea
- că eşti atât de arogant încât doar Ţie-ţi permiţi să te contrazică, să-ţi puie întrebări inteligente sau să-ţi continue raţionamentul
- că îţi manipulezi cititorii, sugerându-le că voi aţi purta un dialog
- că te bagi în seamă cu tine însuţi, evitând să iei un pix peste ochi de la unul cu mai mult creier.


2. Când te scuzi pentru ce scrii

Exemplificări:
- "Multă lume mă întreabă cum..."
- "Mai mulţi cititori vor să ştie unde"
- "Am primit un telefon de la un amic care mă ruga..."

Ce crezi tu că transmiţi:
- că lumea moare să-ţi citească banalităţile
- că ai ţine pentru tine, dar te asaltează milioanele de fani
- că eşti un om generos care nu poate refuza să înmulţească pâini şi peşti dacă gloata o cere
- că eşti buricul internetului.

Ce transmiţi (sunt mulţi cei care mă întreabă ce transmiţi):
- că n-ai suficient talent ca să scrii măcar o introducere ca lumea la textul ăla obosit
- că ştii că nu interesează pe nimeni nici persoana ta, nici prăfuielile pe care le emani
- că te simţi singur şi că meriţi să fii aşa
- că nu te întreabă nimeni nimic
- că amicul te sunase ca să-i dai înapoi banii pe care ţi i-a împrumutat acum un an pentru trei zile.

3. Când ne omori cu suspensul...

Exemplificări:
- "Călător...prin Austria"
- "Soarele...strălucea...din toate razele"
- "Dansăm...cântăm...trăim...la Vama Veche..."

Ce crezi tu că transmiţi:
- că ne omori cu...tensiunea, că vomităm de...nerăbdare să...aflăm ce urmează...după...
- că pui aşa o forţă devastatoare în cuvinte încât acestea trebuie servite în doze mici, să nu ni se facă naibii rău de la atâta talent scriitoricesc.
- sau, cu alte cuvinte, că poveştile tale sunt atât de dense încât cititorii au nevoie de trei puncte de răgaz după fiecare cuvânt, cât să ia un Distonocalm sau să urineze pe ei înşişi
- că îţi găseşti cu greu cuvintele pentru a descrie o experienţă atât de inexprimabilă cum e viaţa ta; dar oare...există cuvinte pentru a o...descrie...?
- că eşti prea talentat pentru a te lăsa strivit între ciocanul sintaxei şi nicovala punctuaţiei.

Ce transmiţi:
- că ai o viaţă banală
- că eşti incapabil să te exprimi
- că eşti ori timid ori mincinos, mai exact, mincinos
- că ai absolvit o şcoală cu profil tehnic
- că ai avut un 8 la română ca limită superioară; asta se întâmpla în gimnaziu.

Pune mâna şi munceşte, băi. Că nu toţi beţivii e Nichita şi nu toţi oltenii e Sorescu. Sau Piţurcă.

1 septembrie 2010

Şoapte



Sălii cu pokere îi zice "Casino Maxim". Bodyguardul păzeşte uşa de sticlă fumurie ca pe porţile raiului. Vis-a-vis, două firme de pariuri sportive. Ăştia s-au pus să adune tot mărunţişul care ne-a mai rămas prin buzunare.

Femeia stă în cur pe scara de la sensiblu. Vorbeşte la telefon. "Lucicooooo, haide, fă, că vine maşina!" "Stai, fă, ce zbieri, nu vezi că vorbesc la telefon?"

La telefon, un telefon cu clăpiţă, vorbeşte şi nebuna care trece strada zălud la Turda, cu o pâine în cealaltă mână: "M-ai nenorocit, băăăă, m-ai nenorocit, futuzmorţiimătiiiiiiii! Băăăăăă, te omor, băăăăă!" Gândul îmi zice că la celălalt capăt nu se află nimeni. Nimeni real. Nebuna zâmbeşte.

Acelaşi text, pe acelaşi ton, îl recită periodic şi vecina de la etajul 3. Probabil soţului. Cine altul ar fi putut să nenorocească o femeie în aşa hal?

Mama venită la farmacie cu băieţelul ei de 7 ani şi o reţetă de medicamente. "Vă costă 816 RON, să ştiţi" "Vai, doamnă, n-am atâţia bani. Tăiaţi aia şi aia." "Vă costă 228 de RON". Băieţelul, plictisit, se uită la fesele perfecte de pe ambalajele produselor anti-celulită.

La Plafar, două vânzătoare. Cea care ştie, vorbeşte cu soră-sa la telefon. Cea care vorbeşte cu mine, nu ştie. "Aveţi ceai de pedicuţă?" "Avem ceai de pedicuţă?" "Uite-l colo, sub sovârv." "Da la ce vă trebuie?" "Vreau să mă las de fumat." "Atunci vă recomand un produs foarte bun. Natural". E de 7 ori mai scump decât ceaiul de pedicuţă. Îl cumpăr.

Pe ambalaj scrie "Stop tutun. Amânaţi moartea! Supliment alimentar."

Până e gata şaorma, băiatul înalt, cu geacă neagră de vinilin, sună pe cineva: "Alo. Ce faci bă, mai eşti bulangiu? Păi tot io sunt bulangiu sau tu eşti bulangiu, bulangiule? Ia zi frate, ce faci?" Frig şi umed şi vânt. Vara şi-a ieşit din drepturi. Vis-a-vis, pe lângă gardul cimitirului, nişte copii se preling către casă, urlând şi trăgându-şi şuturi în fund. E miezul nopţii.

Cu Cristi la terasă. Cerem două Pepsi mici. "14 RON. O să vă rog să-mi plătiţi acuma, că ies din tură." "Păstraţi restul."

Mă sună un amic. "De ce-ai venit? Când bem? Când te duci înapoi?"

Vecinii de la restaurantul de fiţe îmi ridică ştergătoarele. "Data viitoare să n-o mai laşi aici, ne încurcă la aprovizionare". "Bine, n-o mai las". Azi am lăsat-o în parcarea clienţilor. Unde naibii s-o las?

Vânzătoarea de la patiserie îmi împachetează cei cinci "Covrigi Uriaşi, 1 RON" şi-mi urează "Să ai poftă, mamă".

Imediat, în tramvai, bărbatul care şi-a luat un pet mic de Neumarkt, pentru drum. Nu mai are răbdare până acasă. Pe uşa din fund urcă o fată. Se sprijină de geamul din spate şi execută nişte mişcări spasmodice. După care zâmbeşte. E tânără şi ciudat de căruntă. Spasmodiază iar, zâmbeşte iar. Mi-e greu să îi pun diagnosticul: yoga sau dans contemporan?

Pe litoral. "Noi vă lăsăm cu câinele, dar să nu latre dimineaţa sau noaptea, că-l deranjează pe patron de la somn." "Dar e un câine, doamnă, latră când îi vine." "Eu v-am spus."

Tribuna doi, sectorul 23. 5 spectatori şi 5 stewarzi. Nu ştii cine păzeşte pe cine. E linişte. Bilaşco iese din tunel. "Ne vedem tot pe Ghencea, Bilă!" Mă aude, zâmbeşte, face semnul "OK" cu degetul. Cu degetul mare. E ultimul meci pentru Unirea în cupele europene.

Ce-aţi făcut cu noi?