Pages - Menu

Pages - Menu

21 octombrie 2008

Hai sa admitem ca Marin Sorescu ne-a invatat sa scriem blog in limba română

Venea din curte si intra intr-o gaura
Din beciul casei.
Era un sarpe gulerat, mai mult alb, alburiu.
George era copil: - Uite sarpele, uite sarpele!

Si baba: Nu da în el,
Ca asta e sarpele casei.
Nu face nimic.
Deocamdata nu i-a făcut nimic.

Dar peste o jumatate de an, ori un an,
lar l-a văzut. Si l-a lovit c-o maciuca.
Se incolacise pe ciomag si el a ridicat
Ciomagul în sus, si era să-i cada în cap.

Se zvarcolea să moara.
Si la urma i-a parut rău.
Da' ce s-a suparat mama când a aflat!
Si când ne-a ars, mai tarziu, casa
Zicea: ,,Vezi? Ai omorat sarpele casei..."

2 comentarii:

  1. hei, noi aveam sarpalau in spatele casei! si mama ii lasa un strat zdravan de buruieni, sa se lafaie domnul. tot asa, ne povestea ca sarpele casei e bun acolo. poate d-asta m-am trezit prietena la catarama cu o expozitie intreaga de reptile rebegite si nepota-meu e convins ca vorbesc reptomita.

    RăspundețiȘtergere
  2. ah, si de ce dracu nu dormi? iti scaraie si tie dulapul sau ce?

    RăspundețiȘtergere

La insistenţele lui Petreanu, se poate comenta din nou. Comentariile sunt moderate şi le aprob doar dacă le-ai gândit înainte de-a le scrie.